Pe 30 ianuarie, deputații Călin Groza și Dumitrița Albu, membri ai partidului extremist POT, au generat o controversă semnificativă prin vizita lor la ambasada Iranului, desfășurată în plină restricție brutală a protestelor orchestrate de regimul de la Teheran. Această acțiune a stârnit indignare în rândul opiniei publice, având în vedere contextul dramatic în care s-au petrecut evenimentele.
Călin Groza, prezentat drept deputat neafiliat, a postat pe Facebook imagini de la întâlnirea sa cu ambasadorul Iranului, inclusiv o fotografie în care primește un cadou simbolic, cu figura liderului suprem, Ali Khamenei, vizibil în fundal. Această alegere de a posta aceste imagini a fost considerată de mulți ca fiind o dovadă a lipsei de empatie față de suferințele celor afectați de represiunea guvernamentală.
În aceeași postare, Groza a subliniat importanța dialogului și a cunoașterii în contextul istoric complex al Iranului. Totuși, comentariile sale au fost percepute ca fiind o minimizare a gravității situației actuale, în care, conform organizației HRANA, au fost raportate peste 3.000 de decese, majoritatea în rândul protestatarilor care cer schimbări fundamentale în societatea iraniană. Această realitate a fost ignorată în discursul deputatului, ceea ce a dus la critici dure.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Ministerul Afacerilor Externe din România a condamnat oficial represiunea brutală din Iran, evidențiind angajamentul țării față de respectarea drepturilor omului și a libertății de exprimare. De asemenea, Parlamentul European a adoptat, pe 22 ianuarie, o rezoluție prin care își exprimă îngrijorarea față de situația din Iran și solicită în mod urgent măsuri pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor iranieni.
Criticii lui Groza și Albu au subliniat faptul că vizita lor la ambasada Iranului, în contextul în care protestatarii se confruntau cu violență extremă, putea fi percepută ca o susținere indirectă a regimului represiv. Aceasta a stârnit reacții din partea tuturor spectrelor politice, mulți afirmând că astfel de comportamente sunt inacceptabile în numele intereselor de diplomatie sau de dezvoltare economică.
Totodată, unii comentatori au atras atenția asupra dublului standard existând în politica internațională, unde regimurile autoritare sunt adesea tratate cu amplitudine diferită, în funcție de interesele geopolitice. Această situație subliniază complexitatea interacțiunilor internaționale și responsabilitatea pe care liderii politici o au atunci când aleg să se asocieze cu regimi care încalcă flagrant drepturile omului.
Din acest incident, devine evident că a existat o ruptură între percepția publicului și comportamentul unor figuri politice, ceea ce ridică întrebări cu privire la legitimitatea acțiunilor lor și la impactul pe care acestea îl pot avea asupra societății. Este esențial ca liderii să fie conștienți de implicațiile deciziilor lor, mai ales în momente de criză umanitară.