Deputatul Daniel Gheorghe a reacționat după ce Parlamentul de
la Kiev a votat o lege prin care, în Ucraina, învățământul în limba
minorităților naționale se va desființa și ca urmare românii nu vor
mai avea dreptul și nu vor mai putea învăța limba românească.
Acesta a mai precizat că „România are datoria de a denunța
unilateral tratatul de bază cu Ucraina, un tratat pe care România
l-a pus în aplicare la litera și pe care partenerii din Ucraina
l-au ignorat cu bună știință”.
„Ieri, Parlamentul de la Kiev a votat o lege prin care, în
Ucraina, învățământul în limba minorităților naționale se va
desființa și ca urmare românii autohtoni din Bucovina de nord,
Herța, Basarabia de sud, ori Maramureșul de peste Tisa nu vor mai
avea dreptul să urmeze școala în limba noastră românească. România
a susținut deseori Ucraina fără a primi, în schimb, nicio urmă de
respect din partea acestui vecin. Ținând cont de faptul că statul
ex-sovietic de la nord și est nu s-a ținut de cuvânt cu
angajamentul privind protecția minorității românești, așa cum
semnase prin tratatul de bază din 1997, statul român nu poate sta
și nu se poate uita cum, în timp ce ucrainienii din România au
toate drepturile posibile legal, românii din regiunile Cernăuți,
Odesa ori Transcarpatia sunt lăsați fără drepturi fundamentale. În
cazul în care, Ucraina, ar trece la închiderea ultimelor școli
românești rămase deschise, România are datoria de a denunța
unilateral tratatul de bază cu Ucraina, un tratat pe care România
l-a pus în aplicare la litera și pe care partenerii din Ucraina
l-au ignorat cu bună știință!”, a precizat și deputatul Daniel
Gheorghe.
Știre inițială
În seara de 4 septembrie 2017, Parlamentul de la Kiev a
adoptat o nouă Lege a Educației, care prevede introducerea
sistemului școlar cu 12 clase, dar și desființează educația în
limba maternă pentru minoritățile naționale, informează
Bucpress.eu.
„Potrivit art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație
din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană).
Așadar, după posibila semnare a legii de către președintele Petro
Poroșenko, școlile actuale cu limba română de predare vor fi
lichidate”, scrie sursa citată.
Noul act normativ prevede înlocuirea materiilor care se predau
în limba română cu discipline care vor fi predate în limba
ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1
septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor pentru
copii). Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în
clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022 reforma va fi
implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 – în clasele
superioare (9-12).
„În clasele superioare (9-12) ale școlilor din localitățile
românești și ale altor minorități naționale din Ucraina toate
disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar în clasele medii
(clasele 5-9) învățământul se va desfășura în limba de stat cu
elemente în limba română / în limba minorității respective”, scrie
Bucpress.eu.
Românii din Ucraina, a doua minoritate națională a acestei
țări, vor putea studia în limba maternă doar „prin unele instituții
aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băștinaș sau
a minorității naționale alături de predarea în limba
ucraineană”.
otrivit legilor anterioare, în Ucraina era permisă
funcționarea școlilor cu limba română de predare și se studia
obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea
minorității în societatea largă.
„Așadar, în urma adoptării acestei legi, va fi desființat
întregul sistem al educației pentru minoritățile naționale din
Ucraina (maghiari, români, ruși, bulgari, polonezi etc.)”, arată
Bucpress.eu.
Comunitatea românească din Ucraina și-a declarat deja
nemulțumirea față de legea adoptată de Parlamentul de la Kiev, mai
ales în contextul „încălzirii” relațiilor bilaterale
româno-ucrainene și sprijinului acordat de București statului vecin
și prieten – Ucraina. Oare acesta să fie un semn de mulțumire din
partea Kievului?
Românii din Ucraina au semnat un Apel către șeful statului
ucrainean Petro Poroșenko, în care solicită respingerea prin veto a
acestei legi, considerând-o una care ar putea genera noi conflicte,
nemulțumiri sociale și instabilitate în țară.
Nu au trecut trei săptămâni de când Ministrul pentru Românii
de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a declarat, în cadrul unei
întrevederi cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Pavlo
Klimkin, că România este mulțumită de nivelul de asigurare a
drepturilor minorității române din Ucraina.
Reamintim că oficialii statului român consideră Ucraina un
partener al României, stat care a sprijinit Kiev-ul, inclusiv cu
bani și logistică, în urma conflictului din estul țării cu
separatiștii ruși.
Pe 7 iulie. a.c, s-au îndeplinit 20 de ani de la ratificarea
„Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare
dintre România și Ucraina”, prin care România ceda, de bunăvoie,
Bucovina de Nord, Herța și Sudul Basarabiei, teritorii răpite în
urma pactului Germania – URSS din 1939, document denunțat atât de
Parlamentul României, cât și Parlamentul Sovietic.
Din categoria:Politica
