Deputatul PNL Dumitru Țiplea trage un semnal de alarmă privind capacitatea redusă a instituțiilor românești de a reacționa eficient în fața crizelor, într-o declarație politică susținută pe 15 aprilie 2025, în plenul Parlamentului.
„În ciuda progreselor notabile din ultimii ani în ceea ce privește investițiile, digitalizarea și utilizarea fondurilor europene, instituțiile centrale ale statului român rămân ezitante în fața situațiilor de criză”, a declarat Țiplea, criticând lipsa de asumare și reacțiile întârziate ale autorităților în fața pericolelor iminente.
Ca exemplu concret, deputatul a evidențiat modul în care autoritățile au gestionat riscul extinderii febrei aftoase din Ungaria către România.
„Am văzut ezitări peste ezitări, întârzieri nepermise în luarea unor decizii ferme și, mai ales, fuga de responsabilitate. Oficial, importurile de lapte, carne și alte produse de origine animală au fost interzise. Neoficial însă, aflăm că transporturile continuă nestingherite sub pretextul unor contracte mai vechi”, a punctat parlamentarul.
Țiplea a comparat reacțiile din România cu cele din alte state europene dezvoltate, unde măsurile au fost mult mai ferme: „În alte țări europene, frontierele au fost închise total. La noi, instituțiile nu funcționează la parametri optimi. Nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar întâmpla dacă febra aftoasă ar ajunge într-o gospodărie românească, având în vedere că zootehnia noastră este deja afectată de epidemii care au înjumătățit efectivele de animale”.
În încheiere, Dumitru Țiplea a făcut apel la o colaborare loială între Parlament și Guvern pentru întărirea rezilienței instituționale.
„Este esențial să consolidăm capacitatea instituțiilor centrale de a răspunde rapid și eficient. Doar astfel putem preveni crizele, nu doar să le gestionăm ulterior. Iar restabilirea încrederii cetățenilor în instituțiile statului depinde tocmai de această capacitate”, a subliniat deputatul.
Va redam mai jos textul integral al declaratiei:
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
În ciuda progreselor semnificative pe care le-au înregistrat instituțiile centrale ale statului român în ultimii ani, reziliența acestora în fața unor situații limită sau în situații de criză este încă modestă. Dacă am avut foarte multe succese în realizarea unor obiective de investiții majore, în utilizarea fondurilor externe nerambursabile, în ameliorarea unor servicii publice, în digitalizare sau în alte domenii, atunci când apare o situație care necesită asumare și acțiune, nu putem să nu constatăm că instituțiile sunt ezitante, se derobează de responsabilitate și parcă așteaptă ca riscurile să se producă sau problemele să se rezolve de la sine.
Stimați colegi,
Dacă ar fi să exemplific poziția mea față de capacitatea redusă a instituțiilor statului român de a răspunde crizelor, atunci m-aș referi la modul stângaci în care autoritățile române au abordat riscul uriaș al extinderii febrei aftoase, boală deosebit de contagioasă descoperită în proximitatea imediată a României, în Ungaria.
Ezitări peste ezitări, întârzieri nepermise în adoptarea unor decizii ferme și, mai ales, fuga de responsabilitate. Aflăm din decizii oficiale că importurile de lapte, carne și alte produse de origine animală au fost interzise oficial, însă, din practică, aflăm că transporturile de mărfuri din țara vecină circulă nestingherite sub pretextul că … erau contracte mai vechi și trebuie duse la capăt.
Dacă am compara acțiunile din țara noastră cu acțiunile altor state europene mai dezvoltate, unde frontierele au fost închise total și măsurile sunt extrem de severe, pentru a elimina riscul de contagiune, atunci înțelegem că instituțiile noastre nu funcționează la parametri optimi. Nici nu vreau să-mi imaginez ce s-ar întâmpla dacă febra aftoasă ajunge și într-o singură gospodărie sau fermă românească, în condițiile în care zootehnia românească stă de ani de zile sub semnul epidemiilor care fac ravagii și au înjumătățit efectivele de animale.
Îmi exprim speranța că, în perioada imediat următoare, Parlamentul și Guvernul vor colabora loial pentru a îmbunătăți performantele instituțiilor centrale, pentru a le crește capacitatea de reziliență și răspuns și pentru a avea acțiuni tranșante, pentru a nu ajunge niciodată să înlăturăm efectele unor crize, ci pentru a le preveni. Este singura modalitate de a restabili încrederea oamenilor în instituții.
Vă mulțumesc,
Dumitru ŢIPLEA,
Deputat PNL
