Regiunea balcanică a fost recent influențată de descoperirile semnificative de hidrocarburi din Marea Ionică și Marea Neagră, o situație care ar putea transforma considerabil harta energetică a Mediteranei de Est. În particular, perimetrul offshore 2 din Marea Ionică a fost concesionat consorțiului format din Energean, HELLENiQ ENERGY și ExxonMobil, iar forajele de prospectare sunt programate să înceapă între 2026 și 2027. Estimările indică rezerve substanțiale de aproximativ 200 miliarde metri cubi de gaze naturale în această zonă.
În paralel, în Marea Neagră, proiectul Neptun Deep, care este dezvoltat de OMV Petrom și ROMGAZ, este de asemenea pe cale să demareze forajele în anul 2025. Se estimează că rezervele acestui proiect se ridică la circa 100 miliarde metri cubi de gaze. Aceste dezvoltări strategice nu doar că ar asigura resurse energetice suplimentare, dar ar putea și să schimbe semnificativ peisajul energetic din Europa.
Dacă aceste zăcăminte vor deveni funcționale și vor fi integrate în piața energetică, atât Grecia, cât și România vor putea deveni principalii furnizori de gaze naturale pentru Europa. Aceasta ar putea duce la o reducere esențială a dependenței Uniunii Europene de gazele rusești, în special în contextul actual al conflictului din Ucraina, care a amplificat preocupările privind securitatea energetică a continentului. Statele Unite, în acest sens, promovează intens gazele naturale lichefiate (GNL) provenite din surse americane pentru a sprijini această tranziție esențială.
Pe lângă aceste resurse de gaze, Grecia se preconizează că va juca un rol crucial în procesul de regazeificare a gazului lichefiat, facilitând integrarea acestuie în rețelele energetice europene. Aceasta va permite o diversificare a surselor de energie și va contribui la creșterea stabilității energetice în regiune.
Mai mult, proiectele de infrastructură menite să sprijine transportul gazului în regiunea balcanică au început deja să se desfășoare. Un exemplu notabil este Coridorul Vertical, un proiect ambițios care va conecta Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. Această infrastructură va crea o rețea robustă de transport al gazului, facilitând accesul la resursele energetice și promovând colaborarea între statele din regiune.
În concluzie, descoperirile recente de hidrocarburi din Marea Ionică și Marea Neagră au potențialul de a schimba dramatic dinamica energetică a regiunii balcanice și a Europei în ansamblu. Cu avantajele aduse de resursele locale, comportamentul economic al ţărilor europene în raport cu gazul rusesc se va transforma, oferind o alternativă viabilă și sporită în faţa crizelor geopolitice. Aceasta nu doar că va evita riscurile geopolitice, dar va impulsiona și dezvoltarea economică sustenabilă în regiune.