Despre anularea acordului cu cereale la Marea Neagră (blogger rus)

Cunoscutul blogger rus Anatoly Nesmiyan (El Murid) a publicat ieri un articol legat de consecințele retragerii Rusiei din acordul pentru coridorul de transport a cerealelor de la Marea Neagră și amenințările rusești la adresa navelor civile care ar avea intenția să încarce produse agricole din Ucraina.

După cum bine știți pe data de 17 iulie, Kremlinul a refuzat să continue un acord comercial privind cerealele cu Ucraina, ceea ce a dus la o escaladare a tensiunilor. În replică, Ministerul Apărării al Rusiei a anunțat o măsură destul de neobișnuită – orice navă, indiferent sub ce steag navighează, care se îndreaptă către porturile maritime ale Ucrainei, va fi considerată drept o potențială purtătoare de ajutor militar, iar țările care dețin aceste nave vor fi considerate ca fiind aliate ale Ucrainei. Aceasta arată modul în care Rusia dorește să împiedice orice livrare de ajutor militar către Ucraina în timpul disputelor lor comerciale.

Nesmiyansubliniază că există reguli și convenții internaționale pentru desfășurarea războaielor navale, care permit verificarea și oprirea navelor comerciale ale țărilor neutre, dar prezintă și anumite restricții. De exemplu, navele comerciale ale țărilor care nu participă la război pot fi oprite pentru inspecție, altfel pot fi scufundate, dar pasagerii și echipajele în acest caz trebuie să fie debarcate fie pe țărm, fie pe alte nave. Cu toate acestea, nu este clar dacă militarii ruși vor respecta aceste reguli în acțiunile lor, ceea ce ar putea duce la consecințe nefaste în plan internațional și la etichetarea lor drept „pirați”.

Incetarea acordului privind cerealele creează posibilitatea unui acord separat între Ucraina și Turcia pentru a escorta convoaiele încărcate cu cereale și a proteja interesele comerciale ale Ucrainei. În acest sens, Kremlinul a intensificat atacurile aeriene asupra terminalelor de cereale din Ucraina, sperând să reducă exporturile de cereale ale acesteia și să creeze dificultăți încheierii unui nou acord.

Articolul atrage atenția că strategiile Kremlinului par a fi lipsite de un plan „B”, ceea ce ar putea duce la consecințe nedorite. De exemplu, atacurile asupra terminalelor de cereale afectează și interesele Turciei, care a fost un beneficiar al acordului privind cerealele dintre Rusia și Ucraina. Astfel, Turcia ar putea răspunde prin sporirea sprijinului militar acordat Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de drone de luptă Bayraktar.

În final, articolul subliniază impactul acestei dispute asupra pieței globale a cerealelor. Încetarea acordului poate duce la creșterea prețurilor cerealelor și la beneficii pentru cei patru mari exportatori (SUA, Canada, Australia și Franța) în detrimentul Rusiei și Ucrainei:

Este puțin probabil ca creșterea prețurilor la grâu să fie dramatică, dar dacă Rusia și Ucraina își anulează reciproc sau își reduc semnificativ potențialul de export, atunci cei 4 principali exportatori – SUA, Canada, Australia și Franța – vor fi principalii beneficiari. Toate cele patru țări au aproximativ 43-45% din întreaga piață mondială a grâului. Rusia și Ucraina împreună pot pretinde aproximativ 24 la sută.
Aceste 24 la sută pot merge sub ciocan – cei patru lideri vor împărți pur și simplu o parte semnificativă a piețelor ruse și ucrainene între ei și vor face tot posibilul pentru a menține această nouă poziție. Adevărat, aproximativ jumătate din piața ruso-ucraineană se află în țări destul de sărace, care vizează soiuri ieftine de grâu și prețuri mici de transport.
Spre comparație: în 2021, prețul mediu al exporturilor americane a fost de 303 dolari pe tonă, rusesc – 270 dolari, ucraineană – 243 dolari pe tonă. Cereale canadiane au costat în medie 307 USD pe tonă pe piața externă. Cu toate acestea, în cazul anulării reciproce a potențialului de export al Rusiei și Ucrainei (sau mai bine zis, reducerii lor semnificative), prețurile vor crește în orice caz, iar profiturile excedentare ale exportatorilor din quartet vor crește atât din cauza volumelor suplimentare, a cotelor de piață și din cauza creșterii prețurilor. „Cei „Patru” ar putea în viitor să lase cu bunăvoință această cotă Ucrainei și Rusiei, deoarece au primit deja beneficiile din prăbușirea tranzacțiilor cu cereale.
Avem aici o analogie perfectă cu piața europeană a gazelor, unde cota Rusiei a fost împărțită între Statele Unite și Norvegia. Prețurile s-au stabilizat, dar pentru aceasta europenii au fost nevoiți să reducă semnificativ consumul. Cu grâul, va fi mult mai dificil să se reducă consumul, mai ales în țările în care pâinea stă la baza nutriției – același Orientul Mijlociu și Africa.

Nesmiyan că Rusia ar putea căuta alternative în direcția Chinei, acceptând orice condiții impuse de aceasta în contextul situației dificile în care se află.

Fondul Monetar Internaţional a estimat o creştere cu 10-15% a preţurilor globale la cereale ca urmare a situaţiei din Marea Neagră. Într-o scrisoare datată 21 iulie, citată de Reuters, ministerul ucrainean al agriculturii i-a cerut şefului UE pentru comerţ, Valdis Dombrovskis, ca Bruxelles-ul să ofere ajutor financiar pentru costurile suplimentare de transport legate de utilizarea rutelor alternative ale UE, cunoscute sub numele de „coridoarele de solidaritate”. Ucraina estimează că acest cost suplimentar este de 30-40 de dolari pe tonă. Însă în UE nu există disponibilități financiare pentru finanțarea cerută de Ucraina, eventuale sume fiind posibile doar în perspectiva unei rectificări bugetare care poate avea loc în toamnă.

Cea mai mare problemă este interzicerea temporară a importurilor de cereale ucrainene în cinci ţări vecine ale UE. Cele cinci state, între care România, fac presiuni pentru o prelungire a restricţiilor dincolo de 15 septembrie. Acestea se opun în continuare renunțării la aceste restricții. Din volumul total de cereale transportat de Ucraina prin ţările vecine ale UE, două treimi se deplasează de-a lungul Deltei Dunării, în mare parte prin România, care este, de asemenea, cel mai eficient şi mai ieftin coridor, scrie Reuters. Bombardamentele rusești de la Reni și Izmail a complicat situația și a făcut destul de pesimiste așteptările legate de creșterea cantităților transportate pe această rută.

O altă opţiune promovată de Lituania ar fi un coridor baltic, dar aceasta implică două modificări ale ecartamentului feroviar, ceea ce adaugă şi mai multe costuri.