Dezastru la ANAF. Curtea de Conturi a descoperit unde se duc banii României

Verificările Curții de Conturi la Agenția Națională de Administrare Fiscală au scos la iveală nereguli grave care au condus la pierderi financiare uriașe pentru statul român. La Direcția Marilor Contribuabili și la Administrația Contribuabililor Nerezidenți, sumele neîncasate sunt de miliarde de lei. În ce privește recuperarea debitului de circa 1,3 miliarde de lei de la frații Micula, Curtea de Conturi acuză ANAF că a tergiversat demersurile, astfel că România riscă sancțiuni severe de la Comisia Europeană.

Curtea de Conturi a constatat că, la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) 321 de acțiuni de control erau nefinalizate, dintre care 159 de acțiuni începute în anul 2020, restul de 162 de acțiuni provenind din perioada 2014-2019, ceea ce reprezintă 50,5% din totalul acțiunilor nefinalizate. Totodată, la societăți cu risc fiscal ridicat nu au fost efectuate în timp real acțiuni de control operativ și inopinat, având drept consecințe instituirea cu întârziere a consemnelor în cazul societăților care nu mai desfășoară activități economice, precum și a imposibilității instituirii de măsuri asiguratorii, generată de inexistența activelor patrimoniale ale acestor societăți.

La Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), inspectorii Curții de Conturi au descoperit că agenți economici care au înregistrat pierdere consecutiv în ultimii cinci ani nu au fost supuși inspecției fiscale, în condițiile în care aceștia nu figurau declarați inactivi, radiați, în insolvență sau faliment. Mai mult, contribuabili persoane juridice care au înregistrat diferențe semnificative între impozitul pe profit declarat în situațiile financiare și cel declarat în „Declarația privind impozitul pe profit” nu au fost cuprinși în programul de control ca urmare a efectuării analizei de risc. De asemenea, accesul la bazele de date destinate activității Serviciului prețuri de transfer din cadrul Unității de Management a Riscurilor și activității de inspecție fiscală a fost limitat sau fără acces, ceea ce a condus la imposibilitatea extragerii de informații și a efectuării unor analize și studii comparate), adică exact în domeniul optimizării fiscale a multinaționalelor.

Țeapa IFN-urilor

Potrivit Curții de Conturi, în perioada 2017-2021, în toate cazurile în care DGAMC a solicitat plata scrisorilor de garanție de la instituții financiare nebancare (IFN), aceasta a fost în imposibilitatea recuperării obligațiilor bugetare restante ale debitorilor în sumă de 290.509 mii lei, care au beneficiat de înlesniri/eșalonări la plata acestora. Pentru toate societățile mari contribuabili care au pierdut înlesnirile la plată ca urmare a intrării în insolvență, DGAMC nu a încasat contravaloarea scrisorilor de garanție emise de instituțiile financiare nebancare, respectiv IFN-urile nu au procedat la decontarea niciunei scrisori de garanție din anul 2019 până în prezent, în condițiile în care DGAMC a făcut toate demersurile legale. ”DGAMC nu a procedat în toate cazurile la atragerea răspunderii în solidar cu debitorul și a instituției financiare nebancare, ceea ce a condus la producerea riscului de neconformare la plată a obligațiilor bugetare datorate de societățile mari contribuabili. Un contribuabil în cadrul procedurii de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale a evitat sistematic plata obligațiilor fiscale prin utilizarea scrisorilor de garanție emise de instituții financiare nebancare, în condițiile în care aceste scrisori nu mai erau acceptate drept garanții începând cu data de 1 ianuarie 2021. Cuantumul obligațiilor fiscale neachitate a fost de 238.424 mii lei, aferent perioadei 2018-2022”, mai arată Curtea de Conturi.

Fără executare silită

Pentru un alt mare contribuabil care înregistra creanțe în executare în sumă de 2.016.025 mii lei, aferente perioadei 2019-2022, DGAMC nu a aplicat concomitent toate procedurile de executare silită după expirarea termenului de 15 zile de la data comunicării somației, în condițiile în care avea de recuperat și suma de 1.001.200 mii lei, reprezentând valoarea ajutorului de stat de care a beneficiat contribuabilul. La această sumă au fost adăugate accesorii aferente în valoare de 549.897 mii lei, potrivit raportului Curții de Conturi. În plus, în anul 2021, DGAMC nu a valorificat bunuri sechestrate, deoarece nu a procedat la evaluarea bunurilor mobile și imobile supuse sechestrului asigurător, în condițiile în care estimarea valorii bunurilor la momentul instituirii sechestrelor reprezenta o etapă importantă în activitatea de executare silită. Lipsa evaluării bunurilor sechestrate de către un expert acreditat de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România a condus la întârzierea procesului de valorificare a bunurilor la licitație și la nevalorificarea bunurilor sechestrate de către executorii fiscali din cadrul DGAMC.

Tergiversare în dosarul frații Micula

În contextul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât în data de 25 ianuarie 2022 anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019, Comisia Europeană a solicitat în mod repetat autorităților române să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de stat acordat ilegal în cazul Micula/România, semnalează Curtea de Conturi. Deoarece autoritatea fiscală din România nu a realizat toate demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului de stat acordat în mod ilegal, Comisia Europeană a recurs la solicitări ultimative față de autoritățile statului român. ”Conform documentelor Ministerului Finanțelor, debitul de recuperat a fost cuantificat la valoarea de 1.294.189.573,51 lei, din care 1.109.512.162,58 lei reprezintă ajutor de stat la valoarea nominală și 184.677.410,93 lei reprezintă dobânzi. La nivelul ANAF au fost tergiversate demersurile în cazul recuperării ajutorului de stat acordat ilegal în cazul Micula și nu au fost respectate termenele în care Comisia Europeană a solicitat informații privind modul de recuperare a acestuia, situație ce poate conduce la sancțiuni severe pentru România”, se mai precizează în documentul elaborat de Curtea de Conturi.

Companiile străine, favorizate de ANAF

În ce privește verificările la Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți (AFCN), Curtea de Conturi a depistat că, în anul 2021, debite aferente contribuabililor nerezidenți în valoare de 989 mii lei nu au fost recuperate din țara de origine a contribuabililor, în condițiile în care executarea silită în România a fost încheiată. Astfel, AFCN nu a emis cerere de recuperare pentru debitele datorate statului român în țara de origine a contribuabililor nerezidenți, cu toate că au fost îndeplinite condițiile date de legislația specifică a executării silite în România, respectiv somațiile de plată a debitelor au fost confirmate și luate la cunoștință de către contribuabilii nerezidenți.

National