Diana Șoșoacă, europarlamentar și lider al Partidului S.O.S. România, a trimis o scrisoare de protest Ambasadei Rusiei, în care își exprimă dezacordul față de declarațiile purtătoarei de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, Maria Zaharova. În aceste declarații, Zaharova a abordat subiectul suveranității Republicii Moldova, iar Șoșoacă a considerat că este necesar să reacționeze vehement.
În scrisoare, Șoșoacă subliniază că Republica Moldova este parte integrantă a României, considerând că afirmațiile lui Zaharova despre identitatea moldovenească reprezintă o formă de manipulare. Ea își susține punctul de vedere prin aducerea în discuție a unor declarații anterioare ale lui Vladimir Putin, care a recunoscut legăturile culturale strânse între români și moldoveni. Şoșoacă argumentează că limbile română și moldovenească sunt, în esență, aceeași limbă, un fapt ce accentuează legătura istorică și culturală dintre cele două popoare.
Pe lângă criticile adresate Rusiei, Șoșoacă nu ezită să își exprime nemulțumirea față de politica actuală a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Ea o califică drept „impostoare”, acuzând-o că subminează suveranitatea țării, ceea ce, în opinia sa, are consecințe grave pentru națiunea moldoveană. Șoșoacă consideră că Maia Sandu nu rezonează cu aşteptările populare și nu reprezintă voința cetățenilor moldoveni, ceea ce adâncește fricțiunile în relația dintre România și Republica Moldova.
În concluzie, Șoșoacă își exprima convingerea că problema principală nu rezidă în relațiile bilaterale dintre România și Moldova, ci în neînțelegerile persistente și atitudinea Rusiei față de aspirațiile și dorințele popoarelor din fostele sale sfere de influență. Această scrisoare de protest nu este doar un răspuns la provocările externe, ci și un semnal pentru cetățenii moldoveni, invitându-i să conștientizeze faptul că istoria și cultura lor sunt intim legate de România, iar suveranitatea lor nu ar trebui să fie amenințată de interferențele externe.
Șoșoacă își afirmă astfel angajamentul de a susține o relație mai strânsă între România și Republica Moldova, argumentând că unitatea culturală și lingvistică ar trebui să fie fundamentul acestei colaborări. Este un apel la o conștientizare mai profundă a identității naționale în fața provocărilor din exterior, precum și un moment de reflecție asupra direcției politice pe care Moldova ar trebui să o urmeze în viitor. Această atitudine sugerează și un potențial pentru o revitalizare a legăturilor româno-moldovenești, în ciuda obstacolelor și controverselor actuale.