Foarte mulți oameni politici de azi nu pot admite regulile democratice pentru că nu sunt rezultatul acestora, așa cum ar fi normal.

Apariția unor pretinși dizidenți și situarea lor în rândul independenților duce aproape instant la eliminarea acestora din viața politică oficială, într-atât de solidare sunt partidele în aplicarea unor prompte măsuri de autoprotecție. Spaima de reforme multiplică balastul istoric.

În toată această afacere, drept consecință, s-au constituit elementele criminalității instituționalizate( stat captiv) care pot fi identificate în amplul eșec actual.

În ce măsură aspectele de neconstituționalitate sunt apărate cu îndârjire, o spune și modul de funcționare al unor instituții precum Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, aparatul guvernamental, instanțe care par a vedea în legea fundamentală un reper derizoriu, orientând lucrurile spre o asemenea infracțiune.

Instituții publice finanțate tocmai pentru armonizarea legilor, cu eliminarea discriminării și abuzurilor, sunt dominate de lipsa reacțiilor în fața blocajului care plasează România în imobilism cronicizat.

Denunțarea unor neregularități stă în atribuțiile Avocatului Poporului, care dincolo de fațadă, participă la cauționarea neconstituționalității.

Excepțiile de neconstituționalitate promovate la Curtea Constituțională privesc tot felul de bizarerii, tocmai pentru a livra acesteia un material de lucru care nu poate schimba perspectiva în care se află România.

Societatea este întoarsă într-un trecut al masei, altfel s-ar prăbuși uriașa deturnare legislativă pe care nimeni nu are curajul să o clarifice.

Oamenii politici nereformați de ceea ce ar trebui să fie democrația activă, nu pot susține o reformă a instituțiilor

Cotidianul RO