Febra examenelor estivale nu a lăsat neatinsă clasa politică. Activitatea întregului Guvern a fost evaluată și notată în funcție de performanțele care au rădăcini în programul de guvernare asumat la începutul acestui an. Fiecare lună din ultimele șase ale anului nu a scăpat fără declarații politice de evaluare pseudo-aniversară a măsurilor de guvernare de tipul „Prima lună a Guvernului Grindeanu“, „Primele 100 de zile ale Guvernului Grindeanu“, „Primele șase luni ale cabinetului“ și multe altele, transformând democrația românească într-una de PR.

Vezi aici graficul complet cu performanţele programului de guvernare.

Democrația de PR este un tip de democrație în care avantajul competitiv al unui partid sau al unui cabinet nu e dat de indicatorii de performanță, ci de povești împachetate frumos. Problema cu democrația de PR este că, după stingerea propagandelor, nu rămâne nimic în urmă. Fără un instrument de evaluare coerent al activității, nu va exista niciodată loc pentru mai bine, pentru că nu se știe ce este acel „mai bine“ sau „mai rău“.

Măsuri fără termene

Programul de guvernare al PSD este exemplul relevant: cuprinde aproximativ 800 de măsuri care se doresc a fi îndeplinite la finalul celor patru ani de mandat. În raportul de evaluare, prezentat public de președintele PSD, Liviu Dragnea, sunt menționate doar 393 de măsuri, multe dintre acestea neavând termen de începere în anul 2017, ba chiar fiind deziderate pentru anul 2023. Numărul real al măsurilor cu termen fix de inițiere din programul de guvernare este 106, față de care sunt exprimați delimitatori temporali de tipul trimestru, semestru, lună sau an. Așadar, evaluarea nu poate fi făcută pe 393 de „povești“, ci mai curând pe măsuri cu termene fixe de realizare în primul semestru al anului 2017. Membrii cabinetului Grindeanu au avut 158 de zile de mandat, alții chiar mai puțin, adică 10% din durata postului, exact un semestru. Numărul de măsuri care au avut ca termen de îndeplinire primul semestru al anului 2017 din programul de guvernare sunt în număr de 25, de 15 ori mai puține față de cât s-a prezentat în evaluarea activității miniștrilor făcută de Dragnea și Vâlcov. Restul, până la 106 programate a fi începute în anul 2017, pot fi realizate în următoarele două trimestre. În acest context, ne punem problema de ce în raportul de evaluare a performanțelor Guvernului sunt prezentate măsuri care nu au nicio legătură cu implementarea lor în primul semestru al anului 2017 și, dacă au, de ce nu s-a specificat termenul în programul de guvernare.

Cinci miniștri, sarcini cu termen de finalizare în primele două trimestre

Cotidianul a realizat o evaluare paralelă a performanțelor miniștrilor pornind de la cele 106 măsuri identificate ca fiind specifice anului 2017 și, punctual, primelor două trimestre ale anului. Doar 5 miniștri au avut sarcini cu termen de finalizare în primele două trimestre, iar topul notelor acestora, punctându-i de la 0 la 2 (0 pentru neîndeplinit, 1 pentru îndeplinit parțial și 2 pentru îndeplinit), în funcție de îndeplinirea măsurilor, este următorul:

– Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii și Justiției Sociale, cu nota 9;
– Florian Bodog, ministrul Sănătății, cu nota 8,33;
– Viorel Ștefan, ministrul Finanțelor Publice, cu nota 8;
– Pavel Năstase, ministrul Educației, cu nota 5.

În oglindă, topul realizat ca urmare a raportului de evaluare publicat de PSD este următorul:

– Petre Daea, ministrul Agriculturii, cu nota 5,90;
– Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii și Justiției Sociale, cu nota 5,69;
– Ana Birchall, ministrul Afacerilor Europene, cu nota 5;
– Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării Regionale, cu nota 4,44;
– Carmen Daniela Dan, ministrul Administrației și Internelor, cu nota 4,37.

Numărul real de măsuri alocat fiecărui ministru, majorat artificial de 7 ori

Raportul interactiv realizat de Cotidianul arată performanțele reale ale fiecărui ministru, bazându-se pe analiza amănunțită a programului de guvernare. În medie, numărul real de măsuri alocat fiecărui ministru este majorat artificial de 7 ori în evaluarea dată publicității de PSD. Sigur, există și excepții, precum Tudorel Toader, al cărui număr de măsuri a fost majorat de 33 de ori pentru a fi îndeplinite în 108 zile de mandat. Mai punctăm și cazul ministrului de Interne care nu are măsuri cu repere temporale clare în programul de guvernare, dar care a fost prezentat în raportul de evaluare al PSD cu nenumărate sarcini îndeplinite.
În mod surprinzător, „premianții“ evaluării PSD sunt și cei ale căror nume au fost vehiculate ca opțiune pentru portofoliul de premier. Cel mai probabil, cele 5 nume se vor regăsi în continuare pe listele viitorului cabinet, iar cei care se află în topul evaluării noastre, precum ministrul Finanțelor, se vor bucura de ieșirea din vizorul democrației de PR.

Membrii Cabinetului Grindeanu au avut 158 de zile de mandat, alţii chiar mai puţin

Răspunderea instituțională a Guvernului, știrbită de răspunderea politică

Lipsa corectitudinii evaluării activității guvernanților este o problemă reală. Performanța unui cabinet se analizează prin retrospecțiuni, nu prin notarea unui viitor improbabil sau dezirabil, pentru că, în caz contrar, se pierd controlul și calitatea actului de guvernare. Într-o astfel de situație nu va exista o imagine clară a erorilor sau a performanței. Spre deosebire de România, alte state ale Uniunii Europene au organisme instituționale prin care monitorizează performanța guvernamentală și administrativă și sunt capacitate să emită rezoluții instituționale, cum este AEVAL în Spania, care își numește un consiliu de experți format din cadre universitare și profesioniști de prestigiu din diferite discipline, precum și manageri publici, cu rolul de a efectua analiza detaliată a activității guvernamentale.

În situația de față, răspunderea instituțională a Guvernului a fost știrbită de răspunderea politică. Răspunderea presupune acordarea unei atenții sporite bunei guvernări și mai puțin fantasmelor legate de controlul politic total. Neevaluarea corectă a performanțelor miniștrilor atrage după sine neglijarea măsurilor cu adevărat importante. Sesizăm că ministrul Sănătății, cel al Finanțelor și cel al Educației au fost excluși total din schemă, deși au un rol strategic în îndeplinirea măsurilor programului de guvernare.
Punctăm mai jos măsurile asumate la preluarea mandatului Guvernului, dar excluse în raportul de evaluare, cu scopul modelării acestuia în favoarea unor miniștri specifici:

– implementarea unor programe care să asigure condiții de dezvoltare și formare a tuturor copiilor, de la naștere până la majorat;
– sprijin acordat părinților privind creșterea nou-născuților, prin asigurarea condițiilor de integrare a copiilor în creșe, respectiv pentru acces în învățământul preșcolar;
– asigurarea unui învățământ de calitate, în școli echipate corespunzător;
– Pachetul Social Garantat pentru Educație, particularizat astfel încât să fie garantată egalitatea de șanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacități psihomotorii etc.;
– construcția a 2.500 de creșe, grădinițe și unități after school;
– punerea accentului pe partea educativă a îngrijirii copiilor între 0 și 3 ani, prin dezvoltarea curriculum-ului, materialelor didactice și formarea profesorilor;
– reînființarea/modernizarea atelierelor-școală pentru învățământul profesional și cel tehnologic (perioada 2017-2020, buget estimat: 50 mil. euro);
– înființarea unui Registru național al mentorilor antreprenori;
– întărirea rolului managementului școlii;
– întărirea capacității de monitorizare şi evaluare a sistemului de educație (de exemplu: Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, Registrul Matricol Unic, Cadrul Național al Calificărilor etc.);
– redefinirea statutului și rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creșterii;
– dezvoltarea calitativă și cantitativă a masei de cercetători prin formare profesională de înalt nivel științific, inclusiv internațională;
– fundamentarea planurilor de școlarizare și a finanțării pe domenii de studiu, în funcție de nevoile pieței muncii;
– dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship;
– operaționalizarea Centrelor de consiliere și orientare în carieră în toate universitățile din România;
– crearea condițiilor necesare de confort, siguranță și securitate pentru toți copiii în școli, care să permită inclusiv obținerea autorizațiilor de funcționare (sanitară, ISU);
– realizarea de wireless campusuri, începând cu învățământul liceal;
– asigurarea întregului necesar de microbuze pentru transportul școlar și a unor campusuri școlare în centrele de comună, la standarde europene;
– construirea platformei de e-learning, a depozitelor online (biblioteca virtuală) și a infrastructurii digitale de conținuturi;
– implementarea catalogului electronic;
– dotarea bibliotecilor școlare;
– modernizarea taberelor pentru elevi și studenți, concomitent cu creșterea capacității acestora;
– program național de investiții în cluburile sportive școlare, universitare, palatele copiilor și casele de cultură studențești;
– dezvoltarea învățământului profesional și tehnic de nivel 5 terțiar nonuniversitar;
– creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat și a celei de tranziție către învățământul terțiar;
– creșterea gradului de calificare, în vederea scăderii șomajului în rândul tinerilor, prin Programul „A doua şansă“ – învățământ primar și secundar inferior;
– sprijinirea comunităților de români din străinătate, pentru o reintegrare facilă la întoarcerea în țară, prin creșterea cu 100% a numărului de elevi participanți la ­cursul de limbă, cultură și civilizație românească;
– consolidarea bazei materiale, construcția de cămine studențești noi (30 de cămine studențești) și reabilitarea/modernizarea sau construcția de cantine studențești;
– stabilirea de măsuri pentru studenții proveniți din grupuri dezavantajate, în vederea creșterii participării în învățământul terțiar;
– modificarea Legii educației până cel târziu la 1 ianuarie 2018;
– elaborarea legii manualului.

Sănătate

– 8 spitale regionale;
– 1 spital republican, în București;
– reabilitarea/modernizarea/ex­tinderea/dotarea a: 15 spitale județene, 150 ambulatorii de specialitate, 25 UPU;
– centre comunitare integrate medico-sociale;
– dotarea fiecărui spital județean cu echipamente de imagistică moderne (cel puțin un CT și RMN), echipamente pentru analize de laborator, paturi pentru arși (6-10 paturi);
– dezvoltarea capacității de răspuns pentru Serviciile de Ambulanță și SMURD prin Programul Național de Dotare cu Ambulanțe;
– înlocuirea treptată a parcului actual de ambulanțe;
– 1 ambulanță pentru fiecare comună;
– dezvoltarea de centre de telemedicină regionale sau naționale;
– dezvoltarea și implementarea serviciilor e-health la nivel național, prin fonduri nerambursabile;
– creșterea capacității de screening pentru depistarea bolilor;
– elaborarea, finanțarea, implementarea programelor profilactice pentru copii pentru toate ariile terapeutice, prin introducerea consultațiilor obligatorii pentru copii de vârsta 5-9 ani prin rețeaua de medicină școlară sau prin cabinetele de medicină;
– reducerea cu minimum 35% a prețului medicamentelor inovative care și-au pierdut patentul și au înregistrate medicamente generice;
– program național prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziție un medicament gratuit pentru afecțiunea sa;
– introducerea contractelor pentru programele naționale de tip cost – volum – rezultat;
– elaborarea Catalogului Național al Dispozitivelor Medicale și al Materialelor Sanitare;
– introducerea finanțării programului „Inovație în sănătate“;
– reglementarea prin lege și controlul suplimentelor alimentare;
– repornirea și dezvoltarea activității Institutului „Cantacuzino“;
– dezvoltarea companiei Unifarm, ca principală instituție cu atribuții de import și distribuție a medicamentelor și în vederea asigurării continuității aprovizionării și desfacerii acestora către popu­lație;
– reformarea rezidențiatului în ceea ce privește admiterea, pregătirea și obținerea calificărilor de specialist;
– asigurarea unor condiții mai bune în vederea înființării de cabinete medicale în zonele defavorizate;
– debirocratizarea accesului la tratament al pacienților din programele naționale;
– constituirea unui grup interministerial care va cuprinde specialiști care să evalueze impactul asupra sănătății cetățenilor și asupra sănătății publice a politicilor din alte domenii: educație, mediu, economie, transporturi etc., în vederea instituirii principiului „Sănătatea populației în toate politicile“;
– operaționalizarea și utilizarea Dosarului electronic al pacientului;
– dezvoltarea unui sistem informatic integrat în sistemul de sănătate publică;
– crearea cadrului instituțional pentru îmbunătățirea continuă a calității serviciilor oferite în sistemul de sănătate;
– adoptarea Legii sănătății cel târziu la 31 decembrie 2017.