Era necesar un discurs lung cu prilejul oficializării anexărilor teritoriale decise de referendumurile din Ucraina? Surpriza acestui discurs al lui Putin a constat în accentul pus pe argumentele antioccidentale. Era ca și cum aceste argumente ar fi slăbit în percepția publică din Rusia, ori ca și cum Rusia pregătește lovirea unor ținte din Occident?
Vina Occidentului apare pe patru paliere în analiza lui Putin:
– vrea răul Rusiei, indiferent cum ar fi definit acest rău;
– scoate bani din afacerile cu Estul;
– a scos bani și din URSS, iar cu resursele acelea a surclasat economic țările comuniste;
– Occidentul trece printr-o decadență ideologică de ultimă oră, un progresism care nu poate intra în respectul rușilor.
Să fie toate acestea un pericol existențial pentru Federația Rusă?
Putin răspunde, de fapt, întrebării „De ce nu suntem respectați?”. Nu a vorbit direct despre un pericol existențial care ar plana asupra rușilor. S-ar prea putea ca acest pericol să fie plasat în teritoriile recent anexate?
Așa interpretează unii experți ceea ce ei numesc escaladarea războiului și intrarea oficială într-o logică de război rece (când rece, când cald).
Țintirea către vinovăția Occidentului a fost mai masivă ca oricând.
Acum, eventualele negocieri de pace au a avea Ucraina în plan secundar, iar în prim-plan a trecut schimbarea la față a Occidentului: renunțați să ne mai doriți răul!
Putin nu a pomenit niciodată avansul tehnologic pe care îl avea Occidentul încă de pe vremea vizitei țarului Petru I în Franța, nici saltul tehno-științific care a avut loc prin revoluția industrială din Marea Britanie. Pentru el, Occidentul a fost colonialist și a rămas așa doar pentru că a exploatat resursele naturale din lume, dar nu lasă să se înțeleagă că acele capacități de exploatare au fost create de savanții occidentali în școli care nu erau deloc ideologizate. Are dreptate în privința unor ideologizări actuale, dar avuția națiunilor occidentale s-a putut constitui mai ales prin aplicarea tehnologică a științelor moderne.
Jaful colonialist (cât a fost) n-a fost urmarea unei conspirații, ci o putință tehnică ivită prin rezultatele școlilor libere ale Occidentului.
Acum, Putin susține că libertatea nu mai locuiește în Occident, ci în Rusia, dar nu are de gând să o definească drept libertate a cercetării, ci numai ca libertate a exploatării resurselor. Fără progresul tehnologic occidental de mâine, acele exploatări ar ține doar de dorința politică.
Da, ar putea fi și așa, dar o astfel de gestiune politică fără suport în progresele tehno-științelor ar instaura un nou Ev Mediu și ar da puterilor strict militare (fără creativitate tehnologică) dreptul de a împărți lumea o dată la două-trei luni în fel și chip.
Da, e adevărat că de decenii bune economicul comandă politicului, dar mai întâi tehno-științele au comandat economicului. Dacă liftul nostru cerebral nu coboară în istorie decât până la formarea și destrămarea URSS, devine imposibil să înțelegem occidentalismul care s-a născut sub epopeile apariției științelor moderne ale naturii, inclusiv sub vicioasele interpretări așa-zis științifice ale istoriei după modelul protocoalelor din științele tari: teorie-ipoteză-predicție-experiment.
Dar dacă liftul coboară până la 1453, când a căzut Bizanțul, n-ar fi rău să constatăm că acolo n-a fost un Galilei, acel Galilei fără de care n-ar fi putut să apară Newton, fără de care nu putea să apară Einstein, fără de care bombele nucleare ar fi fost doar niște praștii mai sofisticate.
Din păcate, nici liderii occidentali de azi nu mai știu care este esența occidentalismului. Fără să conștientizeze rădăcinile economicului modern, dau apă la moara resentimentului rusesc, comportându-se ca niște ciocoi ai lăcomiei fără limite. Dovada stă în speranța lor magică despre posibilitatea unor tehnologii care să țină în curând energia solară în baterii cât munții.
Cotidianul RO
