„Distrugerea totală“ a Coreei de Nord, „misiune sinucigașă“, „regimuri depravate“, „dictaturi corupte“, un acord nuclear cu Iranul care este „o rușine“ pentru SUA, sunt printre termenii folosiți de președintele SUA la tribuna ONU, care au pus comunitatea internațională pe jar și au stârnit reacții dintre cele mai diverse.

„Oare Trump chiar crede că, dacă mai adresează câteva amenințări belicoase Coreei de Nord, Phenianul va renunța la armele nucleare? Ar fi firesc ca Kim Jong-un să considere că armele nucleare sunt cele care îl apără de un război inițiat de SUA“, scrie The Washington Times, o idee subliniată deseori și de Vladimir Putin.
„Discursul ignorant și plin de ură al lui Trump își are locul în Evul Mediu, nu în secolul XXI – nu merită replică“, a scris pe Twitter ministrul iranian de Externe, Javad Zarif, aflat și el la New York, unde se va întâlni cu secretarul de Stat Rex Tillerson. Laudele pentru discursul lui Trump au venit din Israel. „În cei peste 30 de ani de experiență la ONU, nu am mai auzit un discurs atât de curajos“, a spus premierul Benjamin Netanyahu.

Consternare printre diplomați

În timpul discursului lui Donald Trump, ministrul de Externe al Suediei, Margot Wallstrom, a părut năucită. „A fost un discurs greșit în fața unei audiențe greșite și într-un moment nepotrivit“, a spus ea pentru BBC. Și nu a fost doar diplomata din Suedia în această situație. „Mina sumbră afișată în timpul discursului de secretarul de Stat Rex Tillerson și de ambasadoarea la ONU, Nikki Haley, trădează consternarea diplomaților americani în fața unor asemenea atitudini adoptate de președinte. Este o altă incoerență a politicii externe americane din ultimele nouă luni“, scrie Le Monde.

Macron, un anti-Trump la ONU

Secretarul general ONU, Antonio Guterres, și președintele Franței l-au contrazis punct cu punct pe Donald Trump în discursurile lor. Ambii au făcut apel la negocieri cu Coreea de Nord, așa cum susțin și Rusia, și China, au subliniat importanța multilateralismului, în dauna viziunii suveraniste a lui Trump, a luptei împotriva schimbărilor climatice, care nu este negociabilă în opinia lui Emmanuel Macron, și a menținerii acordului nuclear cu Iranul. Bloomberg notează că Macron a făcut rectificări de ultim moment în discurs, pentru a sublinia cât mai bine opoziția față de Trump.

Ecoul politicii lui Reagan și Bush

Discursul lui Donald Trump nu a fost un dezastru, așa cum se așteptau mulți critici, este opinia publicațiilor pro-Trump, care subliniază că și președinții Clinton, Bush și Obama au avertizat Coreea de Nord că, în cazul unui atac împotriva SUA sau a aliaților, va urma o ripostă militară și reunificarea forțată a celor două Corei. Diferența este dată de tonalitatea discursului. „Cu siguranță, toată lumea ascultă, dacă nu a făcut-o până acum“, scrie National Review. Nici publicațiile critice la adresa lui Trump nu contestă acuzele aduse de președinte Iranului, Coreei de Nord sau Venezuelei pentru nerespectarea drepturilor omului. „Discursul a fost o combinație ciudată între politica externă republicană și naționalismul primar al lui Trump. (…) George W. Bush ar fi putut vorbi în aceeași notă despre Coreea de Nord, Iran, Siria și Venezuela, dar poate în termeni mai elevați. (…) Având în vedere alternativele, a fost un discurs bun“, scrie National Review.
„Donald Trump a vorbit despre Coreea de Nord, Iran și Siria, dar și despre Cuba și Venezuela, cu accentele predecesorilor săi republicani Ronald Reagan și George W. Bush. Acordul nuclear cu Iranul? «Nu-l putem respecta». Deschiderea către Cuba? A fost uitată. Întrupând trei președinți într-unul singur, Trump se înscrie pe o linie în care Barack Obama cu siguranță nu are loc“, scrie La Tribune de Geneve.

„Teoria nebunului“

Publicația Esquire încearcă să analizeze discursul lui Trump din perspectiva „teoriei nebunului“ pe care a încercat să o aplice Richard Nixon – administrația sa a vrut să creeze printre liderii statelor comuniste impresia că președintele SUA este instabil și irațional, astfel încât este bine să nu fie provocat. „Numai că, scrie Esquire, Trump nu pare să-și dea seama că teoria lui Nixon funcționează doar dacă ceilalți sunt sănătoși mintal“.

America, America și apoi restul lumii

Pentru comentatorii de la Die Zeit, discursul lui Trump este o „nebunie periculoasă“. Președintele SUA și-a pierdut măsura și nu are altă soluție decât escaladarea, scrie ziarul german. „Președintele SUA este un anti-politician“, scrie Tagesspiegel, adăugând că Trump nu va reuși să coalizeze liderii lumii în jurul său. „Toate încercările germane de a promova o politică a relaxării par voci în deșert“.
În ajunul discursului, un oficial de la Casa Albă a explicat că președintele va vorbi despre necesitatea neamestecului în afacerile altor state, despre importanța neimpunerii „guvernanței globale“ asupra statelor independente, o doctrină botezată „realism principial“ și prin care echipa lui Trump justifică absența criticilor împotriva Rusiei sau a Arabiei Saudite pentru nerespectarea drepturilor omului. Numai că, scrie The Guardian, „Trump a ciuruit această așa-zisă doctrină, nominalizând inamicii Americii, exprimându-și groaza față de tratamentul oamenilor din acele țări și amenințând cu amestecul în afacerile acelor state, până la anihilarea lor“.
„America, America și apoi restul lumii“, își intitulează Der Spiegel analiza discursului lui Donald Trump. Revista germană subliniază lipsa totală de atenție a lui Trump pentru aspectele protocolare: Trump a sosit cu întârziere, a ratat discursul secretarului general ONU, iar după ce și-a rostit discursul „apocaliptic“, a părăsit repede adunarea și în câteva minute era la Trump Tower.
„Discursul lui Trump este un soi de mesaj pe Twitter mai lung, simplist, vulgar și incoerent, plin de formulări șocante“, sumarizează Le Monde. „Pentru restul comunității internaționale, discursul este o mare provocare. În special pentru Europa, care acum se află pe poziții diferite în multe dosare: climat, Iran, multilateralism. Parteneriatul euro-atlantic își pierde sensul“.