COMUNICAT D.N.A.
Prezentăm o selecție a unor dosare penale finalizate în lunile iulie - august 2024, care nu au fost mediatizate la zi, în care procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată sau sesizarea instanței de judecată cu acord de recunoaștere a vinovăției, după cum urmează:
1.Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată a inculpatului HAVRILEȚ NICULAE, fost președinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie în formă continuată (3 acte materiale), respectiv obținerea de foloase necuvenite de către o persoană cu sarcina de a supraveghea ori a a controla un operator economic privat, dacă îndeplinește pentru acesta vreo însărcinare, în timpul mandatului ori în interval de cinci ani de la încetarea mandatului
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul Havrileț Niculae ar fi încălcat prevederile legale prin aceea că, în intervalul de cinci ani de la încetarea funcției de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ar fi îndeplinit însărcinări pentru trei operatori economici din sectorul energiei electrice și al gazelor naturale, deși legea stabilește interdicții clare în acest sens.
Astfel, Havrileț Niculae a îndeplinit funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) în perioada iunie 2012-octombrie 2017, în virtutea căreia a avut sarcina de a supraveghea și controla operatorii economici din sectorul energiei electrice (art. 9 din OUG nr. 33/2007) și al gazelor naturale (art. 10 din OUG nr. 33/2007).
Prin urmare, timp de 5 ani de la încetarea funcției, acesta nu ar fi avut dreptul să îndeplinească vreo însărcinare pentru operatorii economici din sectorul energiei electrice și al gazelor naturale și nici să intermedieze ori să înlesnească efectuarea de către aceștia a unor operațiuni comerciale sau financiare.
Totodată, în perioada 06.12.2019 - 29.03.2021, Havrileț Niculae a ocupat funcția de secretar de stat la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în virtutea căreia a avut atribuții de control şi monitorizare asupra persoanelor fizice sau juridice din domeniul de competență al Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, inclusiv asupra operatorilor economici din domeniul energetic şi al resurselor energetice.
În intervalul de 5 ani de la încetarea funcției de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), inculpatul Havrileț Niculae ar fi îndeplinit însărcinări pentru următorii operatori economici din sectorul energiei electrice și al gazelor naturale, care au capital majoritar privat:
- în perioada 07.02.2019-10.12.2019, Havrileț Niculae ar fi îndeplinit funcția de membru în consiliul de administrație la Societatea Energetică Electrica S.A.;
- în perioada 27.09.2021 – 28.03.2022, Havrileț Niculae ar fi îndeplinit funcția de director general la societatea Distribuție Energie Electrică Romania S.A.;
- în perioada 03.03.2020 - 12.02.2024, Havrileț Niculae ar fi îndeplinit funcțiile de membru al Consiliului de Supraveghere (CS), membru al Comitetului de Audit (CA) și membru al Comitetului Prezidențial și de Nominalizare (CPN) la societatea OMV Petrom S.A.
În perioada 07 februarie .2019 – 15 februarie 2024, inculpatul Havrileț Niculae ar fi obținut, de la cele trei societăți comerciale, foloase necuvenite în cuantum de 1.195.599 lei.
În vederea confiscării speciale, în cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor terenuri și clădiri.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
2. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de Combatere a Corupției, au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului IANCU ROBERT MARIAN, comisarul-șef de poliție, cu funcția de Șef al Serviciului de investigare a criminalității economice din cadrul Poliției sectorului 3 (SICE3), pentru comiterea a două infracțiuni de efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, una în formă simplă, iar alta în formă continuată (7 acte materiale).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2015-2024, în incompatibilitate cu funcția de ofițer de poliție, ar fi efectuat operațiuni financiare comerciale în legătură cu dezvoltări imobiliare prin care a obținut profituri totalizând 883.716 euro.
Inculpatul ofițer de poliție ar fi investit în terenuri cu potențial din proximitatea municipiului București pe care le identifica și le alegea împreună cu asociații săi, dezvoltatori imobiliari, le cumpăra după negocieri și le punea imediat la dispoziția asociaților pentru ca aceștia să construiască locuințele din proiectele imobiliare. Inculpatul își securiza profitul prin contracte de vânzare a terenurilor la prețuri substanțial mai mari (care includeau partea sa din profitul realizat de asociați din vânzarea locuințelor construite), dar al căror termen de plată era foarte lung, atipic pentru o vânzare cu transmiterea imediată către cumpărător a imobilului înstrăinat.
Pe lângă investițiile financiare, comisarul-șef de poliție făcea pentru constructor diferite prestații, precum verificări de firme și terenuri pretabile dezvoltării imobiliare, folosind în acest scop resursele polițienești de care dispunea (timpul de lucru, baze de date ONRC, autospeciala de poliție).
În intervalul de aproape 9 ani, ofițerul ar fi acționat constant, în funcție de disponibilitățile financiare, fără întreruperi semnificative, dar etapizat astfel încât să nu «livreze» mai mult de un imobil pe an calendaristic și să fie nevoit să se înregistreze în scop de colectare TVA.
În anul 2023, în incompatibilitate cu funcția de ofițer de poliție și în scopul obținerii de profituri necuvenite, ar fi cumpărat împreună cu administratorul unei piețe din Sectorul 3, un teren în jud. Giurgiu pentru înființarea unui centru de comercializare a legumelor.
În vederea confiscării speciale a sumei de 883.716 euro de la inculpatul Iancu Robert Marian, în cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător și a popririi asigurătorii asupra unor bunuri imobile aparținând inculpatului și asupra unor sume de bani datorate inculpatului.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București.
3. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
MITROI MARIANA-GINA, la data faptei exercitând funcția de Director General al Companiei Municipale Cimitire București S.A., pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau altul un folos necuvenit în formă continuată;
RĂDULESCU ȘTEFAN, în perioada octombrie 2020-februarie 2021 Director General al Companiei Municipale Cimitire București S.A., pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată și uz de fals;
ANDREICA GHEORGHE-FLORIN, SLIVNEANU CAMELIA, DUȚĂ MIHAELA, GRIGORE ELISABETA-MARIA, LUPĂ LAURA-ANDREEA, PODEANU PAULA-IOANA, CRISTACHE ALEXANDRU-CRISTIAN, la data faptei funcționari publici în cadrul Companiei Municipale Cimitire București S.A., pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
În perioada februarie - martie 2021, inculpata Mitroi Mariana-Gina, exercitând la momentul respectiv funcția de Director General al Companiei Municipale Cimitire București S.A., și beneficiind de ajutorul și suportul celorlalți opt inculpați și-ar fi achitat, cu încălcarea legii, 24 de salarii compensatorii atât ei cât și celor opt funcționari menționați anterior, prejudiciind în acest mod Compania Municipală Cimitire București S.A. cu suma totală de 1.146.341 lei.
În concret, în contextul în care candidatul pentru funcția de primar general al Municipiului București anunțase public că una dintre măsurile pe care le va lua în calitate de primar general va fi desființarea companiilor municipale, cei nouă angajați ai Companiei Municipale Cimitire București S.A. ar fi semnat acte adiționale la contractele individuale de muncă/contracte individuale de muncă având clauza în care se prevedea că „în cazul concedierii pentru motive care nu țin de persoana salariatului, salariatul beneficiază de o compensație în valoare de 24 salarii brute lunare”.
Clauza ce prevedea faptul că ”în cazul concedierii pentru motive care nu țin de persoana salariatului, salariatul beneficiază de o compensație în valoare de 24 salarii brute lunare” nu era prevăzută în acordul colectiv de muncă, încălcând astfel dispozițiile Codului Muncii.
Ulterior, în perioada februarie - martie 2021, la momentul când li s-au încheiat contractele individuale de muncă ca urmare a concedierii individuale, cei nouă inculpați ar fi solicitat cele 24 de salarii compensatorii conform actelor adiționale încheiate anterior și ar fi primit astfel de la Compania Municipală Cimitire București S.A. sume cuprinse între 192.067 lei și 60.191 lei.
Facem precizarea că în cadrul Companiei Municipale Cimitire București S.A. și-au desfășurat activitatea mai mulți angajați cărora li s-au încheiat contractele individuale de muncă în aceeași modalitate ca a celor nouă inculpați, însă doar cei nouă inculpați menționați la începutul comunicatului au fost cei care au beneficiat de așa-zisele „24 de salarii brute compensatorii”.
Compania Municipală Cimitire București S.A. a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 2.092.290 lei (din care 1.221.191 lei reprezentând salarii compensatorii acordate, iar suma de 871.099 lei, reprezentând taxe, impozite și penalități de întârziere solicitate de A.N.A.F.).
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin celor 9 (nouă) inculpați.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
4. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției a inculpatei BĂDESCU ANDREEA FLORENTINA, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (C.J.R.A.E.) Mehedinți, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul lunii octombrie 2023, inculpata Bădescu Andreea Florentina, în calitatea menționată mai sus, ar fi dispus ocuparea, pe perioada anului școlar 2023 – 2024, de către o persoană (cadru didactic, martor în cauză) a unui post de consilier școlar la o școală gimnazială de pe raza județului Mehedinți.
În legătură cu îndeplinirea acelei îndatoriri de serviciu, inculpata ar fi pretins de la persoana respectivă câte 1.500 lei lunar (suma pretinsă fiind redusă ulterior la 1.000 de lei lunar), de la data primirii primului salariu până la finalul anului școlar, aspect cu care cadrul didactic ar fi fost de acord.
Conform „înțelegerii” menționate anterior, începând cu luna noiembrie 2023, inculpata Bădescu Andreea Florentina ar fi primit, în două tranșe, suma totală de 1.500 lei, ultima plată (în valoare de 500 lei) ar fi fost efectuată în luna ianuarie 2024, când martorul a decis să nu mai facă acest lucru.
Ulterior, ca urmare a presiunilor exercitate de inculpata Bădescu Andreea Florentina, cadrul didactic i-ar fi remis în cursul lunii mai 2024 suma de 1.000 lei.
În același context, la data de 12 iunie 2024, martorul i-ar mai fi remis inculpatei în biroul acesteia din cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (C.J.R.A.E.) Mehedinți și ultima tranșă în valoare de 5.500 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
În prezența avocatului, inculpata a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv:
- 2 ani și 3 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii (respectiv director al C.J.R.A.E. Mehedinți).
Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe perioadă de 90 de zile, la Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin din mun. Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinți, sau la Inspectoratul Școlar Județean Mehedinți din mun. Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinți.
Dosarul de urmărire penală privind-o pe inculpată împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției au fost înaintate la Tribunalul Mehedinți.
În cauză, procurorii anticorupție au beneficiat de sprijinul ofițerilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție.
5. Într-o cauză disjunsă din dosarul mediatizat prin comunicatele nr. 952/VIII/3 și 954/VIII/3 din 04 octombrie 2023, respectiv 958/VIII/3 din 05 octombrie 2023, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpaților:
DURLEA BOGDAN ŞTEFAN, la data faptelor inspector șef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR), pentru comiterea infracțiunilor de:
- folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată,
- abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
- luare de mită, în formă continuată,
- efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,
ȚIGOUAN AUREL, la data faptelor inspectorul coordonator judeţean al județului Bistriţa Năsăud din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) – Inspectoratul Teritorial nr. 4, pentru comiterea infracțiunilor de:
- folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată și
- dare de mită
și în stare de libertate a inculpaților:
F.N. pentru comiterea infracțiunii de influenţarea declaraţiilor,
T.R. și T.F.A. pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
Prezenta cauză are ca obiect modalitatea în care, în perioada 2020-2023, funcționari din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Cluj, printre care și inculpații Durlea Bogdan Ștefan și Țigouan Aurel, ar fi „protejat” mai multe societăți comerciale cu obiect de activitate în domeniul transportului de mărfuri prin aceea că le-ar fi furnizat administratorilor acestora informaţii nedestinate publicităţii referitoare la controalele pe care inspectorii rutieri urmau să le desfăşoare.
Astfel, în perioada menționată anterior, inculpații Durlea Bogdan Ștefan și Țigouan Aurel, în calitățile menționate mai sus, ar fi comunicat mai multor persoane informații referitoare la acţiunile de control ale inspectorilor I.S.C.T.R. (cum ar fi obiectivele controalelor, durata acestora, componenţa echipajelor, zona de acţiune etc.), în scopul de a le asigura posibilitatea să îşi modeleze comportamentul în trafic într-un mod care să permită evitarea aplicării unor sancţiuni de către inspectorii I.S.C.T.R.
Totodată, în perioada 2022-2023, inculpatul Durlea Bogdan Ștefan în contextul verificării unor vehicule care circulau pe drumul public sau al efectuării unor controale la o stație de betoane, nu ar fi aplicat sancțiuni în urma constatării unor contravenții (lipsa instalației de cântărire a vehiculelor rutiere, lipsa licenţei de transport, inspecţia tehnică periodică expirată etc.) și ar fi determinat doi inspectori din subordine să nu aplice sancțiuni față de un operator de transport.
În perioada 2021 – 2023, inculpatul Durlea Bogdan Ștefan ar fi pretins și primit la diferite intervale de timp, de la mai multe persoane, sume de bani și materiale de construcții la prețuri reduse pentru asigurarea protecţiei unor operatori de transport, (scutire de sancţiuni sau intervenţii la inspectorii din subordine).
La data 12 aprilie 2023 inculpatul Durlea Bogdan Ștefan ar fi primit de la inculpatul Țigouan Aurel produse de origine animală în valoare de aproximativ 400 lei în legătură cu privire la numirea/menţinerea în funcţie a inspectorilor coordonatori judeţeni.
În perioada septembrie 2020 – septembrie 2023, inculpatul Durlea Bogdan Ştefan, în calitate de deţinător de facto al mai multor mijloace de transport rutier de mărfuri ar fi furnizat servicii de transport rutier cu vehiculele care îi aparţineau în fapt, prin intermediul societăţilor comerciale controlate de inculpatul F.N. (socrul inculpatului), ar fi încheiat contracte comerciale şi ar fi emis facturi, direct sau prin angajaţi ai firmelor controlate de socrul său, în scopul obţinerii de venituri pentru societăţile respective.
La data de 02 februarie 2024 inculpatul F.N. ar fi încercat să determine un martor să facă afirmații mincinoase în contextul audierii acestuia din urmă în dosarul penal instrumentat de procurorii anticorupție, oferind inclusiv anumite foloase.
În același context, ultimii doi inculpați, fiind audiați în calitate de martor în prezenta cauză, ar fi făcut afirmații mincinoase în legătură cu faptele și împrejurările esențiale soluționării dosarului.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra mai multor sume de bani ce aparțin inculpatului Durlea Bogdan Ştefan.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție – Centrul Operaţional 3.
În dosarul inițial continuă cercetările cu privire la mai multe persoane, printre care și cele menționate în comunicatele anterioare.
Anterior, procurorii anticorupție au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul BOBOŞ RADU ANTON, la data faptei inspector în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – Inspectoratul Teritorial nr. 1, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o durată de 60 de zile.
Cu referire la toate cauzele anterior menționate, facem precizarea că trimiterea în judecată și acordul de recunoaștere a vinovăției reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că toate comunicatele au fost întocmite în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE