Hotărârea de a înființa tribunalul care urma să-l „judece” pe dictator. Cum s-a evitat, în ultima clipă, un MĂCEL între MApN și Securitate în Ghencea.

Pe 24 decembrie 1989, noua putere instaurată la București decide uciderea cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu. Conform istoricului Alex Mihai Stoenescu, inițiativa i-a aparținut lui Silviu Brucan, secondat de Gelu Voican Voiculescu. În grupul celor au insistat pentru execuția sumară a Ceaușeștilor s-au mai aflat: generalul Nicolae Militaru, Sergiu Nicolaescu și generalul Victor Stănculescu.

Dacă aceștia au dorit suprimarea imediată a fostului cuplu conducător și în orice condiții, Ion Iliescu a refuzat, însă. După mai multe ore de negocieri, inclusiv într-o baie de la MApN dar și tentative nereușite de ucidere a lui Ceaușescu în cazarma de la Târgoviște, Ion Iliescu îi convinge pe ceilalți membri ai CFSN să accepte un proces excepțional pentru „judecarea” lui Ceaușescu.

Pentru a se aduce la îndeplinirea acest deziderat, CFSN emite o hotărâre, pe care o vom reda după cum urmează. Hotărârea în sine nu va fi publicată în Monitorul Oficial, neînscriindu-se astfel ca act oficial al statului. Textul Hotărârii CFSN din 24 decembrie 1989 este scris și semnat de mâna lui Ion Iliescu:

HOTĂRÂRE

Consiliul Frontului Salvării Naționale din România, constituit prin voința poporului român la 22 decembrie 1989, ca organ suprem al puterii de stat; Având în vedere faptele deosebit de grave săvâșite de cetățenii CEAUȘESCU NICOLAE și CEAUȘESCU ELENA, destituiți din funcțiile de stat și politice prin acțiunea revoluționară a maselor

populare;

Constatând că aceștia au organizat din timp și au dirijat o serie de acțiuni ostile, îndreptate împotriva poporului român,

HOTĂRĂȘTE:

1. Instituirea unui Tribunal Militar Excepțional, care să procedeze de urgență la judecarea faptelor comise de CEAUȘESCU NICOLAE și CEAUȘESCU ELENA. Urgența este impusă de dorința, în acest sens, a tuturor cetățenilor cinstiți ai României;

2. Tribunalul Militar Excepțional va judeca această cauză în conformitate cu prevederile legale rămase în vigoare, în ce privește procedura și dreptul material penal;

3. Acest tribunal va fi alcătuit în componența stabilită de legea pentru organizarea judeătorească în vigoare, urmând a se asigura întocmai dreptul de apărare al făptuitorilor.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale

(semnătura)

ION ILIESCU.

Tot pe 24 decembrie, generalul Nicolae Militaru convocase o revistă de front a trupelor Unității Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) și ale Direcției a V-a a Securității (actualul SPP) pe platoul din spatele stadionului Ghencea. Pe cei 1.000 de luptători înarmați îi așteptau cuiburi de mitralieră grea, gata să-i secere, aceștia fiind informați că urmează a fi „atacați de teroriști”, după modelul Trosca.

Planul a fost zădărnicit însă de ofițeri din MApN, care auzind de intenția generalului Militaru, l-au informat pe Mihai Montanu, membru al CFSN, care realizează pericolul izbucnirii unui război civil între forțele atacate și cei atacați, și îl anunță pe Ion Iliescu. Acesta decide formarea unei echipe, în care erau incluși Montanu, colonelul Gheorghe Ardeleanu (șeful USLA) și generalul Ion Hortopan (comandantul Infanteriei și Tancurilor.Aceștia urmau să se ducă, a doua zi, atât la sediul USLA, cât și la cel al Direcției a 5-a a Securității, pentru o revistă de front „la fața locului”.( vezi VIDEO ).

Ajunși la fața locului, aceștia „descoperă” că „teroriștii” erau consemnați în cazarme, cu armele sigilate, încă de pe 22 decembrie. Mărturia lui Mihai Montanu despre acest subiect o puteți găsi AICI.