Nu vreau să vă obosesc. Ba chiar cei ce mă urăsc ajung la disperare că tot scriu ca un bezmetic. 

Dar e prea devastator. 

O mămică din Vaslui imi scrie. Copil cu autism. Zice doar mama, tata și da. E nervos. Nu răspunde la întrebări. Țipă. Urlă scurt. Nu stă în brațe, se frăsuiește și se întoarce mereu. 

Părinții fac terapie cu el, câte 70 de minute pe zi, că nu au posibilitate de mai mult. 

Vin de la Vaslui la Constanța.

Vă dați seama durere, să vii 400 de kilometri la un popă cu un fes.

 Îi citesc micuțului. E foarte frământat, dă din mâini, aruncă fesul Sfântului Ioan Rusul,  parcă-l arde, dă din cap nervos. 

Îi zic rugăciunile de sănătate. Apoi dezlegarea de lucrarea diavolului. Copilul e un înger. El nu are nicio vină, ci păcatele grele ale strămoșilor. 

La cuvintele: "îndepărtează, împrăștie, sfărâmă, zdrobește toată calea, privirea rea și nesățioas