Epilog la Fiul măslinului
Se prăbuşise Stăvilarulşi un huruit ameninţătormâna din spate în valuri îmbulzeala norilor.Tunete bolovănoasese rostogoleau zdrobind sub şenilele lor dinţii dragonuluide parcă frontul Ucraineise mutase în timpanele meleiar aşteptarea şi întunericulse cuibăriseră în culcuşul fricii.Biciuită de rafale de vântariergarda de fulgere se apropia ameninţător de balconul meu.Şi odată cerul s-a spart, şi