Povestește Nikos Kazantzakis:

Legăturile cu contemporanii mei n-au avut mare influență asupra vieții mele. N-am ținut la prea mulți, fie că n-am reușit să-i înțeleg, fie că i-am privit cu dispreț, sau că n-am avut norocul să întâlnesc oameni care meritau să fie iubiți.

Cu toate astea, n-am urât pe nimeni, chiar dacă pe câțiva i-am rănit fără să vreau. Erau doar sărmane vrăbii și eu voiam să-i fac vulturi… Mă încăpățânam să-i scap de mediocritate și de rutină, îi hărțuiam fără să țin seama că nu pot zbura mai sus, și făcându-i să se prăbușească la pământ.

sursa: Nikos Kazantzakis, Raport către El Greco, Trad.: Alexandra Medrea-Danciu, București, Editura Univers, 1986