Rănit pe frontul italian, în primul război mondial, Ernest Hemingway o cunoaște pe Agnes von Kurowski – o șatenă cu ochi gri-albăstrui și năsucul în vânt, plină de energie.
Agnes l-a vegheat pe Hemingway în timpul lungilor săptămâni ale diferitelor operații la genunchi, pe măsură ce se îndepărta pericolul amputării gambei și se proceda la extragerea schijelor, pe care, uneori, când apăreau la suprafață, Hemingway și le scotea singur cu un briceag, dând pe gât, ca anestezic, coniacul ascuns sub pernă.
Atunci, prin extraordinara popularitate câștigată în spital, și-a dat seama Hemingway de puterea ce-o avea asupra celorlalți, de magnetismul său făcut din fascinație, energie, tenacitate și spirit de luptă. Și-a dat seama că place femeilor, și din atitudinea acelor infirmiere care se întreceau să-l îngrijească mai mult decât le-o cerea datoria, în timp ce el se transforma din băiat în bărbat, foarte macho, dar îndulcit de un dezarmant zâmbet copilăresc, care a rămas mereu una din componentele farmecului său.
Dragostea aceasta pentru Agnes a fost prima serioasă, dar Agnes a știut s-o facă să rămână aproape platonică, potrivit obiceiurilor timpului; purta fotografia lui în buzunarul halatului și îi scria în fiecare seară, dar în decembrie i-a spus că nu vrea să rămână la Milano să petreacă Crăciunul cu el. Hemingway era foarte îndrăgostit de ea, fără să țină seama de diferența de vârstă (Agnes avea șapte ani mai mult ca el); dar când Hemingway s-a întors în America și-i scria în fiecare zi câte o scrisoare, ea s-a îndrăgostit de locotenentul Domenico Caracciolo și i-a scris lui Hemingway s-o ierte.
Finalul poveștii
Agnes, după ce l-a respins pe Hemingway ca să se ducă la Napoli cu locotenentul Caracciolo (cu care totuși a avut doar o scurtă aventură), se întorsese în 1919 în America și, după șapte ani, se înrolase din nou în Crucea Roșie ca să se ducă apoi să lucreze la Port-au-Prince, în insula Haiti, unde s-a căsătorit din nou, în 1928. Într-o realitate ca de roman, după cel de-al doilea război mondial, ea s-a dus să trăiască cu soțul ei la Key West și a locuit timp de 15 ani la câțiva kilometri distanță de Hemingway, fără să știe unul de celălalt.
sursa: Fernanda Pivano, Hemingway, trad.: Florin Chirițescu, București, Univers, 1988