Între 1 ianuarie și 30 septembrie 2025, economia României a înregistrat o creștere a PIB-ului de 0,8% pe seria brută și de 1,4% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024. Aceste cifre sugerează o ușoară îmbunătățire economică, chiar dacă trimestrele recente nu au adus rezultate spectaculoase.
Contribuțiile la această creștere economică au fost variate. Sectoare precum construcțiile, agricultura și informațiile și comunicațiile au jucat un rol semnificativ, generează contribuții pozitive. În special, sectorul construcțiilor a avut o contribuție de 0,5%, iar agricultura și sectorul informațiilor și comunicațiilor fiecare a adăugat 0,2% la PIB. Aceste rezultate sugerează că anumite industrii esențiale au reușit să își mențină sau chiar să își sporească activitatea, contribuind astfel la stabilitatea economică.
Pe de altă parte, anumite sectoare au avut o evoluție mai puțin favorabilă. Activitățile profesionale și tehnice, alături de industrie, au înregistrat contribuții negative la PIB. Aceasta demonstrează că, în ciuda creșterii generale, există provocări semnificative în aceste domenii. Situația sugerează o divergență între diversele industrii, unele avansând, în timp ce altele stagnau sau înregistrau scăderi.
În ceea ce privește utilizarea PIB-ului, se observă o tendință de creștere a cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor, care a crescut cu 0,5%. Acest lucru ar putea indica o îmbunătățire a puterii de cumpărare a populației și o încredere mai mare în economia națională. Totuși, se remarcă o scădere a consumului administrațiilor publice, ceea ce poate sugera un impact negativ asupra activităților publice și, implicit, asupra economiei în întregul său. Reducerea cheltuielilor guvernamentale ar putea influența dezvoltarea infrastructurii și servicii esențiale, având un impact pe termen lung asupra economiei.
Un alt aspect demn de menționat este contribuția exportului net asupra PIB-ului. Acesta a avut un impact negativ, cu o creștere mai lentă a exporturilor în comparație cu importurile. Această situație ridică semne de întrebare legate de competitivitatea produselor autohtone pe piața internațională și sugerează că România depinde într-o măsură considerabilă de importuri, ceea ce poate crea vulnerabilități economice.
În concluzie, datele din primele nouă luni ale anului 2025 sugerează o evoluție mixtă a economiei românești. Deși anumite sectoare au înregistrat creșteri, există și provocări semnificative care trebuie abordate, în special în ceea ce privește activitățile profesionale, industria și exporturile. Monitorizarea constantă a acestor indicatori va fi esențială pentru a înțelege mai bine direcția în care se îndreaptă economia românească și pentru a adapta măsurile de politică economică în consecință.