Ministrul Agriculturii și Pescuitului din Portugalia, José Manuel Fernandes, a anunțat revocarea implementării etichetei alimentare Nutri-Score, considerând-o ilegală și contrară pozițiilor adoptate de Portugalia, care a susținut întotdeauna armonizarea la nivel european. Ordinul administrației anterioare a fost publicat fără consultarea entităților de stat competente, ceea ce a dus la această decizie.
Nutri-Score, un sistem de etichetare frontală a ambalajelor, a fost criticat pentru baza sa științifică, funcția și eficacitatea sa. Criticii au evidențiat problema referinței fixe de 100 de grame sau mililitri, ceea ce a dus la evaluări incorecte pentru produse precum uleiul de măsline, care obține doar un scor C, deși este utilizat în cantități mici. Actualizarea algoritmului în 2023 nu a reușit să remedieze daunele cauzate de evaluările incorecte. Un studiu publicat în aprilie 2024 în „European Review of Agricultural Economics” a relevat că producătorii de alimente și-au schimbat compoziția produselor pentru a obține scoruri mai mari, ceea ce subminează scopul inițial al Nutri-Score.
Decizia Portugaliei de a renunța la Nutri-Score reflectă un trend mai larg în Europa. Italia a interzis Nutri-Score prin Autoritatea de Concurență (AGCM), argumentând că nu informează adecvat consumatorii. În România, Nutri-Score a fost interzis din mai 2024 de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care a considerat eticheta „înșelătoare și neautorizată de autorități.” În Portugalia, un studiu din 2021 al Institutului Național de Sănătate Doutor Ricardo Jorge (INSA) a arătat că majoritatea produselor cu scoruri Nutri-Score A sau B nu respectau limitele de zahăr și sare stabilite de Strategia Integrată pentru Promovarea Alimentației Sănătoase (EIPAS).
Aceste probleme persistente au dus la creșterea îndoielilor în capitalele europene și la decizii de renunțare la Nutri-Score. Dezvăluirile conform cărora dezvoltatorii sistemului au încercat să blocheze lucrări științifice critice pun sub semnul întrebării libertatea academică și integritatea discuțiilor științifice legate de Nutri-Score. Aceste acuzații, dacă sunt valide, reprezintă o amenințare serioasă pentru încrederea în Nutri-Score ca instrument de sănătate publică.
În Germania, Nutri-Score este utilizat pe bază voluntară, dar opoziția crește, în special din partea industriei alimentare și a unor guverne regionale. Sistemul penalizează nedrept produsele locale și nu se aliniază întotdeauna cu ghidurile dietetice naționale. De exemplu, multe tipuri de pâine, care sunt un punct de mândrie pentru germani, au primit ratinguri mai proaste după actualizarea algoritmului. Frustrarea crește și din cauza evaluării negative a produselor care conțin carne roșie, limitate la un scor maxim de C din cauza clasificării controversate a cărnii roșii de către Organizația Mondială a Sănătății ca „probabil cancerigenă.”
Oboseala față de recomandările alimentare și scăderea popularității actualei coaliții de guvernare din Germania reflectă o nemulțumire generalizată față de Nutri-Score. Alegerile europene ar putea conduce la dezbateri reînnoite privind etichetele FOP, dar Nutri-Score pare să apară într-o lumină mai proastă decât înainte. Etichetele FOP vor fi probabil un punct de agendă de prioritate scăzută, având în vedere numeroasele probleme cu care UE trebuie să se confrunte. Astfel, un sistem armonizat de etichetare FOP la nivel european va necesita timp pentru a fi decis