Mă uitam astăzi printre niște lucruri care mi-au adus aminte de vremurile trecute din viața mea și mi-am dat seama că fiecare lucru se trăiește la vremea lui. Am devenit nostalgică amintindu-mi de anumite momente, mi s-a făcut dor de vechile prietenii și de toate lucrurile frumoase pe care le-am trăit alături de niște persoane. Acum au rămas numai amintirile acelor vremuri care nu se vor mai întoarce în același fel niciodată, dar le păstrez cu drag în inima mea și zâmbesc fiindcă am avut în viața mea parte de oameni frumoși, de multe râsete cu lacrimi și de amintiri la care zâmbesc când mă gândesc. Mi-am dat seama că pe măsură ce un om îmbătrânește începe să trăiască din amintiri, fie ele bune sau rele. Am văzut oameni pe care amintirile îi macină cumplit și încă se mai consumă pentru ele, dar în același timp am văzut oameni care zâmbesc la gândul vremurilor trecute. Sunt lucruri pe care nu le mai putem repeta, oricât de mult am încerca. Nu ne mai putem reîntoarce pe holurile școlilor unde am studiat, numai cu ghiozdanul în spate și singura noastră grijă să fie să încercăm să rămânem treji la prima oră care întotdeauna era cea mai grea(cel puțin pentru mine). Acum vremurile s-au schimbat pentru fiecare dintre noi și avem griji mai mari, gânduri mai multe..
Mi-am mai dat seama că nu trebuie să lăsăm ca micile neplăceri ale vieții, pe care toți le avem, să ne fure din bucuria fiecărei zile. Viața trece foarte repede și pentru mulți ea este foarte fulgerătoare. Să încercăm să trăim frumos fiecare clipă, să nu ne distrugem singuri acest dar minunat numit VIAȚĂ prin alegeri necugetate care ne pot costa scump. Să ne bucurăm încă de fiecare zi, să luăm provocările zilnice din viață ca pe niște munți pe care îi putem escalada pas cu pas, nu dintr-o dată. Să nu ne grăbim. Avem destul timp pentru toate, așa că haideți să nu fim tot timpul pe fugă.
Fiecare lucru își are timpul lui, așa că haideți să ne bucurăm de ce ni se oferă astăzi și să nu mai suspinăm după ce am avut. Să-L iubim pe Dumnezeu cu toată inima noastră, să ne încărcăm bateriile zilnic din El. Am observat că atunci când trece mai mult timp în care am neglijat relația mea cu El devin mai slabă în fața provocărilor vieții, însă atunci când petrec mai mult timp cu El totul devine mai ușor și muntele nu mai mi se pare atât de greu de urcat.
Există întotdeauna un timp să zâmbim, să devenim mai buni, să privim spre Cer și să fim recunoscători pentru darul vieții. În durere și în lipsuri putem găsi mângâiere tot la EL. Haideți să ne facem timp astăzi pentru Dumnezeu.
Imagine: Pinterest