Fiona Hill este unul dintre cei mai cunoscuți experți americani pe spațiul ex-sovietic și a lucrat pentru administrațiile George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump. În 2019, a fost martor în procesul de impeachment al președintelui Trump, care a spus că Hill este ”un hoit al statului profund”. Într-un interviu pentru publicația britanică UnHerd, Fiona Hill arată care au fost greșelile istorice comise de Vest în relația cu Ucraina și cum s-ar putea încheia războiul cu Rusia.

UnHerd: În 2008, la Summitul NATO de la București, când s-a căzut de acord că Ucraina și Georgia vor deveni membre NATO, erați consiliera președintelui George W. Bush. Ce i-ați spus?

Fiona Hill: Ei bine, 2008 a fost un moment prost. A fost o idee proastă să deschidem ușa NATO pentru Georgia și Ucraina, însă nu din motivele la care se gândește toată lumea – că extinderea NATO era un lucru rău. La acel moment, membrii NATO au încercat să răspundă la o solicitare tardivă din partea Georgiei și Ucrainei, care nu cereau să adere la NATO imediat, ci în timp.

Este un proces lent: țările care depun cerere de aderare nu devin membre imediat – unele pot rămâne în anticamera NATO pentru perioade lungi de timp. Și nu numai că erau state NATO care se opuneau, însă există o opoziție populară în Ucraina împotriva aderării la NATO. Aderarea a fost mai mult un proiect al elitelor, un proiect al lui Viktor Iușcenko, președintele ucrainean de atunci. La fel și în Georgia, unde aderarea avea mai mult sprijin, din cauza îngrijorărilor legate de securitate. Eu și alții am spus că nu este deloc o idee buna. Credeam că nu trebuie luată în considerare.

UnHerd: Ați transmis asta administrației George W. Bush?

Fiona Hill: Așa am făcut. Mulți oameni – inclusive Bill Burns, care acum este directorul CIA și care a fost ambasador la Moscova – au fost împotriva. O parte din motivație era că o asemenea extindere a NATO în Georgia și Ucraina nu va reuși.

Apoi există problema asigurării securității acestor țări. Și mai era decizia de a transmite că aceste țări nu urmau să adere la NATO imediat, ci cândva în viitor – iar o asemenea abordare era fără precedent pentru NATO. Rezultatul a fost cel mai rău cu putință. Angela Merkel a ajutat la încheierea unui acord. A fost ca un prosop roșu fluturat în fata unui taur precum Vladimir Putin, care se opunea aderării la NATO a celor două țări.

Și asta nu este toată povestea. NATO a devenit înșelător din multe puncte de vedere. Pe când lucra la primăria din Sankt Petesrsburg, Vladimir Putin făcea parte dintr-un grup care considera că Ucraina nu ar trebui să fie independentă și că ar trebui recreată Uniunea Sovietică.

UnHerd: Se poate spune că Vestul ar fi putut gestiona mai bine lucrurile?

Fiona Hill: Da, Vestul ar fi putu gestiona mai bine lucrurile, însă trebuia să ne gândim la cum poate fi asigurată securitatea întregii Europe, nu doar a țărilor NATO. O parte a problemei a fost ca noi considerăm Rusia ca moștenitoare atât a Imperiului Țarist, cât și a URSS, că toate țările din jurul Rusiei aveau o suveranitate limitată și că Rusia avea încă o sferă de influență. Ne gândeam că Rusia are un rol dominant. Nu era cazul. Însă apoi a venit Putin și a devenit evident ca vrea să impună influența rusă în vecinătate. În 2007, la Conferința de Securitate de la Munchen, Putin s-a opus ordinii unipolare americane, iar în acest context a fost o greșeala să abordăm candidaturile Ucrainei și Georgiei la NATO, un an mai târziu.

UnHerd: Acum, când avem invazia rusă în Ucraina, ce credeți că ar trebui să facă Vestul?

Fiona Hill: Avem nevoie de o acțiune diplomatică. Trebuie să convingem restul lumii că acest conflict nu este în interesul nimănui. Asta este ceva dificil. Acest război nu se poate duce doar pe câmpul de luptă Dacă ne uităm la alte războaie, a existat un moment decisiv pe front, Dar este necesar un efort diplomatic internațional care să împingă nu Ucraina, ci Rusia, la masa negocierilor.

UnHerd: Acum nu pare sa existe vreo negociere. Vestul se întreabă doar dacă să trimită avioane de lupta și rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina.

Fiona Hill: Există discuții pentru negocieri de pace. Problema este însă că rușii nu sunt interesați. Putin spune că putem negocia, că războiul se putea încheia până acum și că nici nu ar fi început, dacă Ucraina ar fi cedat la revendicările teritoriale ale Rusiei. Aici apare problema majoră. Dacă cedăm la revendicările teritoriale ale Rusiei – dacă Ucraina este fortață să capituleze și să dea Crimeea și Donbasul, cred că se creează un precedent pentru alte conflicte din întreaga lume. Să ne gândim doar la Grecia și Turcia, care au dispute mari în Marea Egee. Avem dispute și în Cipru, în Mediterana de Est.

UnHerd:Dacă Vestul propune Rusiei să se retragă la frontiera de până în 2014, nu vom avea negocieri, pentru că asta suna ca o solicitare de predare totala a Rusiei. Care ar trebui să fie mișcarea de deschidere a Vestului în aceste negocieri?

Fiona Hill: Trebuie să ne asigurăm că Ucraina se poate apăra singură împotriva Rusiei. Iar dacă se va ajunge la o înțelegere pe bază de teritorii, totul trebuie făcut într-un cadru internațional care să arate limpede că aceste nu este un precedent. La un moment dat, ucrainenii au părut de acord cu organizarea unui referendum în Crimeea, peste 10-15 ani. Însă asta s-a întâmplat înaintea atrocităților comise de Rusia în urma invaziei. Prin urmare, este nevoie de timp pentru ca Ucraina să revină la poziția amintită. Acum, Putin nu arată deloc că își dorește negocieri.

UnHerd: Ministrul de Externe al Turciei a vorbit despre un acord. Se părea că administrația ucraineană dorește să discute cu Lavrov, însă puterile vestice, precum Marea Britanie, au sugerat la Kiev că Ucraina nu ar trebui să ajungă la o înțelegere înainte de a obține o victorie în fața Rusiei.

Fiona Hill: Nu este adevărat. Asta spun doar trolii ruși și este o campanie de dezinformare.

UnHerd: Bine, dar care este adevărul?

Fiona Hill: Este adevărat că au fost negocieri în februarie și martie 2022, la Istanbul. Am vorbit cu mulți dintre cei care au fost acolo. Ucrainenii ar fi fost gata să accepte să lase Crimeea în mâinile rușilor. Însă au urmat atrocitățile de la Bucea și Irpin. Apoi, o serie de relatări din Rusia arată că Putin nu dorea să negocieze, ci doar să vadă ce doresc ucrainenii. Este greu de negociat în asemenea condiții.

UnHerd: Cum se va încheia războiul? Înțeleg că Vestul trebuie să pară puternic și unit. Dar cum vom ajunge la un acord, dacă propunerea unei înțelegeri este considerată semn de slăbiciune?

Fiona Hill: Trebuie să creăm condițiile pentru o negociere reală, nu pentru o capitulare. Nu cred că vom obține o victorie totală în fața Rusiei. Totul se va termina când rușii nu vor mai dori să-și extindă teritoriul în manieră imperială. Liderii contează mult. Boris Elțîn și Mihail Gorbaciov nu gândeau așa cum gândește Putin. Gorbaciov a decis singur să pună capăt Războiului Rece; Elțîn nu a vrut să reîncorporeze Ucraina, Belarusul sau alte țări. Trebuie să găsim o formulă în care Rusia să nu-și mai dorească expansiunea.

UnHerd: Cum ar arăta victoria? Înseamnă că Rusia trebuie să părăsească toată Ucraina, inclusiv Crimeea?

Fiona Hill: Poate că nu pe termen scurt. Însă ne putem imagina ceva diferit pe termen lung. Țările baltice nu mai sunt parte din URSS, sunt state independente, nimic nu e veșnic. Asta sublinia mereu Angela Merkel: lucrurile se schimbă cu timpul.

UnHerd: Dacă ați fi consiliera președintelui Biden, a premierului britanic sau a șefului NATO, ce i-ați sfătui?

Fiona Hill: Conflictul nu se va încheia pe front. Nu va fi ca în cele două războaie mondiale, cu un armistițiu, cu un tratat de pace. La Conferința de la Yalta, în 1945, Europa a fost împărțită în sfere de influență. Asta își dorește Putin. Însă restul Europei nu vrea așa ceva și, prin urmare, trebuie să ne gândim la un cadru mai larg, trebuie să ne gândim că Rusia are drept de veto în Consiliul de Securitate ONU. Trebuie să regândim aceste abordări multinaționale. Unii spun că avem o competiție de mare putere. Însă SUA nu încearcă să-și extindă frontierele sau să anexeze alte teritorii. Poate că America a făcut asta în trecut, însă acum nu o mai face.

UnHerd: Cine credeți că aruncat în aer conducta Nord Stream? Rușii? Americanii?

Fiona Hill: Inițial, am crezut că au fost rușii. Mi-am adus aminte de sabotajele sovieticilor în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, iar tatăl lui Putin a luptat în timpul asediului Leningradului. Putin vorbește mult despre tatăl său, care făcea parte dintr-un batalion de sabotori, care opera în spatele liniilor inamice. Modul în care Putin a vorbit despre Nord Stream m-a făcut să mă gândesc că rușii ar putea fi implicați, vrând să dea Vestului o lecție.

Acum nu mai sunt sigură că rușii au făcut-o. Nu cred că au fost Statele Unite. Dacă SUA ar fi făcut asta, cineva ar fi revendicat sabotajul. Sistemul american este plin de scurgeri de informații. Unii dintre colegii mei consideră că ucrainenii au organizat sabotajul. Nu este neplauzibil, pentru că ucrainenii au reușit să lovească podul de peste strâmtoarea Kerci. Însă nu am văzut nicio dovadă că ar fi Ucraina în spatele sabotării Nord Stream.

UnHerd: Zelenski cere avioane de luptă. Ar trebui să spunem da?

Fiona Hill: Cred că experții militari gândesc pe termen lung și este limpede de ce ucrainenii solicită avioane de luptă, pentru că vorbim mereu despre escaladare. Rușii escaladează mereu conflictul și au ”dominația escaladării”. Rolul tuturor echipamentelor militare trimise de Vest este să împiedice Rusia să dețină ”dominația escaladării”, în speranța că asta îi va aduce la masa negocierilor.

UnHerd: Asta înseamnă și avioane de luptă?

Fiona Hill: Da. Potențial da. Însă asta este doar o mică parte din planul nostru de a aduce Rusia la masa negocierilor. Rusia și Putin se gândesc acum că pot câștiga acest război distrugând Ucraina și populația ei. Putin vorbește despre aruncarea in lupta nu a 300.000 de oameni care au fost mobilizați, ci a 500.000 de oameni. Este dispus să sacrifice câți ruși este nevoie.

Putin însuși este o parte a problemei – cum să-i spui că distruge viitorul Rusiei și că relația cu Europa s-a stricat în mod irevocabil. Se pare ca Putin crede că poate comite toate aceste atrocități, iar apoi poate reveni la business as usual. El crede că așa s-a întâmplat cu regimul Assad din Siria.

UnHerd: Vestul este mai puțin influent decât am crezut. Multe țări nu au ales o tabără în conflictul din Ucraina. Putin se poate îndrepta spre China și se pare că am împins Rusia pe o altă orbita, în loc să o ținem mai aproape.

Fionna Hill: Cu siguranță trebuia să acționăm într-un mod mai inteligent, însă nu cred că asta justifica atrocitățile comise de Rusia in Ucraina. Acum cred că Rusia vrea să ne demonstreze ca poate crea o nouă sciziune. Noi trebuie să ne asigurăm că aceasta sciziune nu se întâmplă.

Rusia este tot mai dependentă de China. Nu cred că asta este în interesul cuiva. Rusia și China au avut perioade de conflict la frontieră. Rusia este și la originea unor probleme în Asia-Pacific. Japoniei, Coreei de Sud, Australiei, Noii Zeelande nu le place această situație. Trebuie să lucrăm împreună cu alte state pentru a arăta limpede că ceea ce face Rusia este inacceptabil.

Chiar acum, Africa de Sud participă la exerciții ale marinei militare împreună cu China și Rusia. Una este să fii neutru și să stai deoparte, alta este să permiți Rusiei și Chinei să se antreneze, pentru că se pot servi de aceste antrenamente pentru a ataca alte țări. Ar trebui să i se atragă atenția Africii de Sud asupra acestui fapt.

Însă trebuie să găsim o cale de al spune limpede că nu permitem violarea Cartei ONU și a dreptului internațional. Nu este bine să purtăm conflictul dintre democrație și autocrație în jurul valorilor, pentru că SUA, Marea Britanie, Franța și alte puteri coloniale au un trecut controversat, iar oamenii nu vor fi sensibilizați. Trebuie să găsim o cale pentru a atrage atenția asupra acțiunilor inacceptabile ale Rusiei și pentru ca acest mesaj să aibă priză.

Cotidianul RO