Acum ceva timp purta blugi deschisi, un tricou cu imprimeu funny si tenesi rosii. Iubea fara sa se gandeasca la consecinte si isi urma inima oriunde o purta. Acum a crescut, tenesii zac prafuiti intr-un colt, au aparut pantofi cu toc, rochii elegante si fuste negre. Se ghideaza prin viata dupa ce ii se pare logic, rational, inima ei sta ascunsa.
Multe despartiri in care nu s-a spus “la revedere”au marcat-o. Isi poarta cicatricile ascunse in timp ce le zambeste parintilor si le spune ca este singura pentru ca nu are timp liber, este mereu ocupata cu ceva “important”.
Timpul trece iar ea nu face nimic ca sa marcheze asta, obisnuia sa creada ca trebuie sa iti traiesti viata astfel incat sa nu iti ajunga anii batranetii pentru a povestii tot ce ai facut, voia sa calatoreasca, sa vada fiecare coltisor al tarii si apoi sa rataceasca prin lume. Uneori uita ca are doar 20 si ceva de ani, isi petrece timpul liber inchisa in casa, uitandu se la filme in care actrita principala nu are timp sa doarma, citeste carti care ii dezvaluie povesti de dragoste asa cum isi doreste sa traiasca si ea candva.
O sa mi spui ca inca este tanara, ca are timp sa faca tot ce si-a propus, dar nu-i adevarat, timpul nu asteapta pe nimeni, nici macar fetele care si-au uitat tineretea intr-un folder...