Aproape întreaga presă românească a concluzionat că fostul director al SRI George Maior a sfidat Parlamentul cu ocazia recentei sale audieri de către Comisia de anchetă a alegerilor din decembrie 2009, atât prin refuzul de a oferi un răspuns referitor la prezența primului său adjunct, Florian Coldea, și a procurorului general Laura Codruța Kovesi în casa generalului Gabriel Oprea, cât și prin invocarea cu obstinație a caracterului privat al prezenței sale.

Maior a crezut că poate prosti Comisia și opinia publică cu ifosele sale cu iz occidental, dar în realitate și-a exhibat din nou o fudulie funciară. Fostul șef al SRI nu a recunoscut decât prietenia sa strânsă și veche cu un alt mare fudul de pe eșichierul politic autohton, generalul Gabriel Oprea.

Liantul PCR

Ce i-a putut uni pe un intelectual poleit ca Maior, cu studii liceale și masterat în Statele Unite ale Americii, cu facultate de drept la zi, cu doctorat aparent în regulă, cititor de cărți și vorbitor de limbi străine, și pe un sfertodoct ca Oprea, fost ofițer de intendență, cu facultate de drept la fără frecvență, cu doctorat plagiat și cu grade militare obținute la apelul bocancilor? Se pare că i-a unit aceeași rețetă: pile, cunoștințe, relații (PCR). Maior a fost ajutat substanțial în carieră de tăticul Liviu Maior, nașul Ioan Rus și fostul președinte Băsescu. Oprea a fost ajutat de generalul Iliuță Botoș, fost șef al Direcției Logistică din Ministerul Apărării Naționale, fostul premier Năstase, fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Ponta, căruia i-a fost naș la primul copil. Străvechiul proverb „Cine se aseamănă se adună“ se confirmă pe deplin în cazul prieteniei dintre Maior și Oprea.

Sfidare repetată a Parlamentului

Nu este însă pentru prima dată când George Maior sfidează în mod grosolan Parlamentul. În perioada în care a fost director al SRI a făcut-o de mai multe ori și mult mai grav. A sfidat Parlamentul, tratând cu superioritate și ținând sub obroc Comisia parlamentară de supraveghere a activității SRI. În acest sens, ne-a rămas pe retină gestul de mitocan de Beclean pe Someș (localitatea natală a tatălui său), când a refuzat să strângă mâna întinsă de fostul președinte al acestei Comisii, deputatul Georgian Pop, la plecarea de la o ședință a Comisiei. A sfidat Parlamentul când a refuzat să furnizeze informații Comisiei senatoriale de anchetă a activității ANRP din perioada 2009-2012. La solicitarea adresată SRI de această comisie, în sensul de a i se comunica informațiile deținute cu privire la retrocedări nelegale, frauduloase efectuate de ANRP, principalul serviciu de informații a răspuns într-o frază, sub semnătura directorului George Maior, că nu deține niciun fel de informații în acest sens. Acest răspuns laconic și negativ a fost clasificat ca secret de serviciu, fiind depus și păstrat la Biroul de acte clasificate al Senatului. După câțiva ani, au urmat în cascadă dosare penale cu retrocedări frauduloase de la ANRP, valoarea acestora ajungând la circa 7 miliarde euro. Și mai grav, există indicii că anumite retrocedări frauduloase au fost dirijate de șefii SRI și în beneficiul lor, ca în cazul omului de afaceri Horia Simu.

Amenințări directe, inclusiv cu arestarea

Maior a sfidat grav Parlamentul și prin amenințări directe, inclusiv cu arestarea, a unor parlamentari care au făcut declarații politice și interpelări critice care vizau SRI, DNA și alte instituții de forță, cum a făcut în cazul fostului deputat PSD Ioan Stan, fost președinte al Comisiei parlamentare de supraveghere a activității SRI, care a fost arestat și condamnat pentru pretinse fapte de corupție. Un gest fără precedent! Maior a sfidat Parlamentul și prin modul în care a manipulat adoptarea contestatelor legi Big Brother, în pofida rezoluției negative adoptate de Parlamentul European în acest sens. Maior a reușit acest lucru cu concursul fostului premier Victor Ponta, al fostului președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea și al fostului șef al Grupului senatorial PSD Ilie Sârbu, care a fost șeful de facto al Senatului în timpul președinției lui C.P. Tăriceanu din perioada 2014-2016. Noroc că judecătorii de la Curtea Constituțională au avut curajul să declare neconstituționale aceste legi, altfel am fi devenit societatea cea mai controlată din Uniunea Europeană.

Rapoarte de activitate prezentate sumar

Cea mai gravă sfidare a SRI sub leadershipul Maior – Coldea o reprezintă însă nerespectarea obligației legale de a prezenta anual raportul de activitate spre aprobare Parlamentului. Astfel, după preluarea funcției de director în toamna anului 2006 până în 2013, George Maior nu a prezentat anual aceste rapoarte de activitate. Fapt nemaiîntâlnit, Maior a prezentat cele șase rapoarte anuale de activitate ale SRI din perioada 2007-2013 într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, desfășurată în decembrie 2013, înainte de sărbătorile de iarnă, când au fost prezentate sumar și de-a valma, printre vreo 20 de alte puncte de pe ordinea de zi, și au fost aprobate aproape în unanimitate, cu concursul coaliției de guvernare alcătuite din PSD, PNL, PC, UNPR și UDMR, dar și al opoziției reprezentate de PDL. Putem considera drept o sfidare și blocarea în Parlament a pachetului legislativ privind modificarea legilor siguranței naționale, inclusiv a Legii de organizare și funcționare a SRI, pachet care a fost inițiat în perioada 2006-2008.
Cu toată poleiala sa occidentală, directoratul lui George Maior de la SRI a fost nociv pentru democrația reprezentativă, pluralismul politic și statul de drept din România. Sub directoratul lui Maior, SRI a fost implicat în destructurarea unor partide și în constituirea altora, cazul cel mai elocvent fiind UNPR, în vederea realizării unor noi majorități politice, precum și în alegerea liderilor unor partide, cum a fost în cazul fostului președinte al PSD Victor Ponta, căruia i-a fost naș la a doua căsătorie. Sub directoratul lui Maior, a fost instituționalizat Binomul SRI – DNA, care a controlat justiția, pe care a transformat-o în „câmp tactic“. Sub directoratul lui Maior, SRI și-a extins controlul asupra presei, acesta recunoscând că au fost folosiți ofițeri acoperiți în acest domeniu. Sub directoratul lui Maior, SRI și-a întărit controlul asupra partidelor, Parlamentului, Guvernului și administrației publice, fiind emis un ordin nelegal de către primul său adjunct, generalul Florian Coldea, privind monitorizarea tuturor politicienilor importanți, începând de la prim-ministru, miniștri, parlamentari până la președinți de consilii județene și primari.

De ce este nevoie de o comisie specială de anchetă a activităților ilicite ale SRI

Ar fi deci utilă constituirea unei comisii parlamentare speciale de anchetă a activităților ilicite ale SRI sub leadershipul Maior – Coldea, de genul celebrei comisii Church, care a anchetat activitățile ilicite ale CIA în anii ’70, după implicarea cunoscutei agenții în scandalul Watergate și în lovitura de stat din Chile. Această comisie ar trebui să ancheteze și afacerile oneroase de care au fost acuzați foștii șefi ai SRI. O astfel de afacere privește retrocedări frauduloase de sute de milioane de euro obținute de la ANRP prin afaceriști intermediari. O altă afacere privește contractele de zeci de milioane de euro încheiate de SRI cu firmele amicului comun Sebastian Ghiță.
O astfel de comisie ar putea să clarifice și o posibilă implicare a lui Maior în afacerile derulate de Microsoft în România, pornind de la faptul că în perioada 1999-2000, când a fost însărcinat cu afaceri la Ambasada României din Irlanda, a demarat negocieri cu sucursala Microsoft pentru Europa, care-și are sediul la Dublin, iar ulterior a fost secretar de stat în guvernul Năstase și director al SRI. Trebuie avut în vedere că au apărut dovezi că firme importante, gen Siveco, partener al Microsoft în România, au fost apropiate și controlate de SRI. O astfel de comisie ar putea clarifica modul în care Maior a fost implicat, în calitate de secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale care a negociat aderarea României la NATO, în achiziționarea celor două fregate militare învechite de la grupul BAE Systems din Marea Britanie, a cărui divizie de rachete a fuzionat ulterior cu grupul franco-german EADS. Contractul cu BAE Systems a fost negociat și semnat în anul 2002 de secretarul de stat George Maior. România a achitat pentru cele două fregate inutilizabile în prezent suma de 122 milioane euro. Legat de această tranzacție, în presa britanică, mai exact în The Observer, au apărut în 2007 acuzații că un politician român neidentificat ar fi primit un comision secret de 6 milioane lire sterline (7,6 milioane euro). DNA a deschis o anchetă pe care a închis-o în 2009, printr-o soluție de neîncepere a urmăririi penale, cu precizarea că va putea fi redeschisă dacă vor apărea noi probe.