Iohannis vrea ca autoritățile să nu-i mai onoreze pe luptătorii din rezistența anticomunistă care „s-au îndepărtat de valorile democratice”. Document INST: Componenta majoră a mișcării de rezistență anticomuniste din România a fost legionară.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu
prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului,
în care le cere autorităților locale și centrale să dea dovadă de
„claritate morală” în onorarea celor ce au făcut parte din
rezistența anticomunistă sau antifascistă.
„Orice tip de rezistență sau opoziție care s-a îndepărtat însă
de valorile democratice și care a îmbrățișat ideologii extreme,
care a negat supremația condiției umane și a instituțiilor
libertății democratice, luptând împotriva unui totalitarism sub o
altă formă de totalitarism și extremism, nu poate fi valorizată.
Recunoașterea și omagierea doar a acelor modele care au luptat
împotriva totalitarismului de pe poziții democratice reprezintă și
un semnal pe care îl transmitem tinerei generații: doar
conștientizând ce a fost drept și ce a fost greșit în trecutul
recent vom putea construi un viitor prosper pentru țară. Tocmai de
aceea este important ca autoritățile centrale și locale să dea
dovadă, în numele crezului democratic, de claritate morală în
eforturile lor de onorare a celor care au făcut parte din
rezistența antifascistă sau anticomunistă”, spune șeful statului în
mesaj.
Declarația președintelui vine în contextul discuțiilor legate
de onorarea publică a unor personalități condamnate de regimul
comunist pentru pozițiile lor anti-comuniste, dar care în același
timp au fost acuzate de către Institutul „Elie Wiesel” că au fost
legionari sau simpatizanți ai acestora. De alfel, multe
personalități care s-au opus comunismului au fost condamnate pentru
„activități anti democratice și de schimbare a orânduirii
socialiste”.
Dacă sugestia președintelui Iohannis ar fi pusă în practică,
majoritatea luptătorilor din rezistența anti-comunistă nu ar putea
fi onorați, deoarece, într-un document al Institutului Național
pentru Studiul Totalitarismului, organizație de sub egida Academiei
Române, se afirmă fără echivoc: „Componenta majoră a mișcării
naționale de rezistență anticomuniste din România a fost legionară,
realitate ilustrată de procentul major al deținuților politici din
perioada 1945-1964, apreciat la 75%”.
Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți
Politici și Deportați (AFDFD), declara într-un interviu din 2014,
că nu a fost și nu este legionar, dar că toți cei care au luptat
împotriva comunismului au împărtășit aceeași soartă.
„De 25 de ani încoace, noi, foștii supraviețuitori ai
temnițelor, lagărelor și deportărilor, ne adunăm, o dată pe an, în
diferite locuri din țară. Scopul este acela de a ne pomeni și
comemora, prin slujbe religioase, morții. Iar acolo, ne strângem
reprezentanți ai tuturor culorilor politice, din România.
O să precizez aici doar cele mai importante astfel de locuri:
de „Înălțare”, ne întâlnim, întotdeauna, la „Memorialul Sighet”;
prima duminică după Sf. Ilie, ne întâlnim la Mănăstirea „Constantin
Brâncoveanu”, de la Sâmbăta de Sus – Făgăraș; pe 14 septembrie,
întotdeauna, ne întâlnim la mausoleul ridicat de noi, pe Râpa
Robilor, de la Aiud; la sfârșitul lunii septembrie, începutul lui
octombrie, ne întâlnim la simpozionul de răsunet internațional,
intitulat „Experimentul Pitești”, de la Pitești.
Subliniez – ne întâlnim aici, oameni de toate culorile
politice. Nu putem face, în stânga, o slujba pentru țărăniști,
liberali sau oameni fără culoare politică, și dincolo, o alta,
pentru legionari. Toate astea se fac în comun, pentru că în comun
am stat și noi în temnițele comuniste. În comun am fost flămânziți,
bătuți, umiliți”.
Din categoria:Politica
