GAULEITERULUI NAZI,KLAUS WERNER JOHANNIS DESPRE DECIZIA DE A RAMANE IN ROMANIA,DESPRE IMPLICAREA GRUPULUI ETNIC GERMAN (FDGR),DESPRE VIITORUL MINORITATII SASESTI DIN GERMANIA IN ROMANIA,DESPRE COMUNITATEA ROMANEASCA DIN GERMANIA !

Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, a declarat, intr-un interviu pentru TVR, ca minoritatile au un statut privilegiat in Romania, acest statut trebuind prezervat. Iohannis a mai afirmat ca relatiile dintre Romania si Germania pot fi imbunatatite prin intermediul minoritatii germane din Romania si a emigrantilor romani din Germania. Interviul, desfasurat in limba germana, a fost acordat TVR cu ocazia implinirii a 25 de ani, luni, pe 9 martie, de la infiintarea Forumului Democrat al Germanilor din Romania, formatiune la conducerea careia Iohannis s-a aflat timp de 11 ani, pana cand a intrat in PNL, relateaza ziare.com

„Eu zic ca Romania are un fond foarte valoros prin organizatiile minoritatilor sale si acest fond trebuie pastrat. Nu peste tot in Europa intalnim aceasta situatie, si anume ca minoritatile beneficiaza de discriminare pozitiva, fiind reprezentante in Parlament sau avand posibilitatea de participare la alegerile locale. Reprezinta un fond valoros de care dispune Romania si care trebuie pastrat„, a declarat Klaus Iohannis, intr-un interviu pentru emisiunea in limba germana Akzente de la postul public de televiziune.
Iohannis a precizat ca minoritatea germana a fost si este punte de legatura puternica in relatiile cu Berlinul: „Sunt lucruri care se petrec continuu, asa este de la inceputul anilor ’90 incoace. Nu este doar un slogan, sunt fapte. Minoritatea germana are rolul de punte in contextul relatiilor romano-germane. Asa stau lucrurile la nivel micro, dar si macro. Exista comisiile mixte la nivel guvernamental, care se ocupa, oficial, la nivel foarte inalt, cu aceasta tematica. Dar exista si multe relatii cu Germania, promovate de membri ai Forumului Democrat al Germanilor din Romania sau de forumuri germane. Sunt relatii economice, promovate direct de membri ai Forumului sau de catre forumuri germane. Toate acestea sunt importante, dar, pe langa ele, exista relatiile cu cei emigrati in Germania, cu asociatiile din Germania ale germanilor originari din Romania, respectiv cu organizatiile sasilor, care n-ar trebui neglijate. Toate aceste legaturi reprezinta, efectiv, parti ale unei punti importante”, a mai spus presedintele.
Una dintre prioritatile noii sesiuni parlamentare este votul romanilor din Diaspora, a declarat joi presedintele Klaus Iohannis. Seful statului roman s-a intalnit cu reprezentantii comunitatii romanesti din Germania, la Ambasada Romaniei la Berlin.

„Îmi doresc să avem reguli noi de finanțare a partidelor și campaniilor electorale, mai riguroase și mai transparente. Îmi doresc reguli noi pentru partidele politice, care să încurajeze participarea, să aducă politica mai aproape de cetățean. Dar, mai ales, îmi doresc o lege care să asigure dreptul de vot al cetățenilor din diaspora. Garantarea condițiilor și găsirea unei soluții pentru ca toți românii din Diaspora să își poată exercita dreptul constituțional la vot este o chestiune de principiu. Aceasta este o prioritate a actualei sesiuni parlamentare și voi urmări cu mare atenție mersul lucrurilor în Parlament„, a declarat Iohannis, in fata Diasporei romanesti din Germania, potrivit Agerpres.

„Mi-am asumat o politică externă mai creativă, mai transparentă și mai activă, prin care să valorificăm oportunități, să consolidăm relații, să ne facem mai bine auziți în lume. Vreau ca românii, oriunde trăiesc, să fie mândri de modul în care sunt reprezentați în plan extern. Și îmi doresc ca întărirea relațiilor cu celelalte state să aibă consecințe practice pentru orice cetățean„, a mai spus Iohannis.

Klaus Iohannis s-a aflat, joi, in vizita oficiala in Germania. Liderul roman s-a intalnit cu presedintele german Joachim Gauck si cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Iohannis a subliniat ca a vorbit cu presedintele german Joachim Gauck despre minoritatea din Romania in timpul vizitei sale la Berlin. „Subiectul a fost abordat de presedintele Gauck si de mine, deoarece consideram ca este important. Rolul de punte este important. Eu am mai adaugat ca, intre timp, traiesc multi romani in Germania, in afara de svabi banateni, sasi si altii care au emigrat. Ma refer la oameni din familiile romane, care formeaza, tot mai multi, comunitati mari, comunitati care se bucura de apreciere si recunoastere si care, incetul cu incetul, devin un cap de pod, asa incat sa promoveze si sa imbunatateasca relatiile romano-germane„, a mai declarat seful statului.
Iohannis a vorbit si despre promisiunile facute de cancelarul Angela Merkel, sperand ca aceste discutii sa aiba efecte concrete in planul relatiilor europene, referindu-se, cel mai probabil, la aderarea Romaniei la Spatiul Schengen. „Este vorba despre extinderea relatiilor in plan politic, cat si in domeniul economic, ceea ce inseamna ca este inca mult loc pentru extindere. Iar eu sper sa existe urmari concrete in planul relatiilor europene„, a punctat Iohannis.

Presedintele considera ca viitorul minoritatii germane in Romania este unul cert.„Eu am toata increderea ca va exista viitor pentru minoritatea germana in Romania. La inceputul anilor ’90 am tot auzit ca se apropie sfarsitul nostru, dar, cu timpul, aceste afirmatii au inceput sa se rareasca, asa incat, in anii 2000, rareori se mai facea afirmatia. Intre timp, cred ca cei mai multi dintre cei ramasi aici, cum sunt si eu, au convingerea ca exista un viitor. Cum va fi acel viitor? Nu cred ca se poate schimba ceva de pe o zi pe alta. Eu sper ca domeniile care functioneaza bine sa continue tot asa si in anii urmatori„, si-a exprimat speranta Iohannis.
Cat despre ceea ce va face pentru etnicii germani din postura de sef de stat, Iohannis a spus ca inclusiv faptul ca recunoaste deschis ca apartine acestei comunitati este un lucru semnificativ.”Recunosc deschis ca fac parte din minoritatea germana, ceea ce are semnificatia sa. In rest, nu pot sa am un demers discriminatoriu, dar daca este un eveniment important al Forumului, cum ar fi, spre exemplu, jubileul celor 25 de ani, sau prezentarea relatiilor bilaterale foarte bune, sigur ca pot sa particip„, a conchis Iohannis.

Iohannis a povestit ce a facut la Revolutie si ce sperante a avut dupa caderea comunismului.„Cred ca a fost la fel ca pentru multi din Sibiu. Mai intai am demonstrat, apoi ne-am adunat in fata Casei de cultura, pana cand unii au inceput sa traga, dupa aceea a inceput partea neplacuta a Revolutiei, pe care fiecare o are in memorie in versiunea sa. Dupa scurt timp, a trecut aceasta etapa, iar fiecare a inceput sa se pregateasca pentru ceva mai mult sau mai putin nou. Aceasta a fost perioada in care s-au facut primii pasi pentru constituirea a ceea ce avea sa fie Forumul german. Pentru mine nu a fost perioada Forumului atunci, cu toate ca am fost membru al Forumului sibian de la inceput. In primele zile si saptamani, atentia mea s-a concentrat mai ales pe ceea ce se intampla la scoala. Era normal sa fie asa„, a spus Iohannis, care la Revolutie era profesor de fizica la Sibiu.

„Atunci am inceput sa exprimam noi idei, sa elaboram noi concepte, a fost o perioada intensa si interesanta. Abia mai tarziu a inceput perioada mea foarte activa la Forumul german„, a continuat presedintele.

Despre decizia de a ramane in Romania

In perioada de dupa Revolutie, in 2 ani au emigrat in jur de 200.000 de etnici germani, printre care si parintii si sora sefului statului. El, insa, a ales sa ramana in Romania. „Am avut ocazia de mai multe ori sa imi pun aceasta problema (de ce nu a plecat si el – n.red.), iar raspunsul pe care mi l-am dat de fiecare data a fost: raman aici. Nu am vrut sa emigrez nici in anii ’70, nici in anii ’80, nici in anii ’90, iar dupa aceea nici macar atat. Raspunsul este unul pe care fiecare si-l da siesi, iar eu mi-am dat, de fiecare data, acelasi raspuns. Si nu imi pare rau„, a spus Iohannis.
Implicarea in FDGR
Despre motivele pentru care a intrat in Forumul german Iohannis spune ca isi dorea sa reprezinte cat mai bine minoritatea din care face parte. „Ca sa fiu cinstit, nu cred ca atunci, la inceput, am intrat in Forumul german cu idei sau concepte politice. Opinia mea de atunci era ca, daca minoritatea germana va avea, de acum, o reprezentare politica, atunci este bine sa fac parte din aceasta. Intotdeauna se putea face ceva. Nu a fost niciodata cazul sa nu se poata face ceva. Evident ca au existat deosebiri fie pentru ca era ceva care se facea pentru comunitate sau pentru scoala. Au fost situatii diferite. Eu cred ca Forumul a facut multe inca de la inceput. A facut multe si in constiinta oamenilor, cei la care ma refer fiind membrii Formului german, dar a facut multe si in constiinta populatiei majoritare, de exemplu”, isi aminteste presedintele.
El a mai spus ca, desi prioritar Forumul avea ca obiect de activitate problemele comunitatii germane, se implica si in chestiuni care vizau romanii. „Este interesant cum au privit altii Forumul german din Romania si este interesant ca l-au privit in mod pozitiv. In Forumul german, noi ne-am ocupat de noi insine, trebuie sa recunoastem deschis acest fapt, dar adesea ne-am ocupat, peste medie, cu lucruri care nu se limitau la chestiuni ale comunitatii. Au fost chestiuni de interes public. Am incercat sa rezolvam probleme care nu erau ale unuia singur sau ale unui grup mic, ci adesea ale mai multor oameni. Drept urmare, am avansat destul de mult in administratie, fiindca s-a vazut ca Forumul german nu este o organizatie care se ocupa doar de ceea ce o intereseaza, ci se preocupa de chestiuni ale vietii publice„.
Apoi a candidat la primarie, desi fara sperante ca o sa castige. „Nu eram multumit de modul in care mergeau lucrurile in oras. Ca multi altii de asemenea. Sibiul nu arata prea bine, peste tot isi facea loc ruina, ca sa zic asa. De aceea, am luat in considerare aceasta functie. Nu ca mi-as fi imaginat de la inceput ca voi ajunge primar„.

Intrarea in PNL
In 2013 a renuntat la conducerea Forumului si a intrat in politica nationala, alaturandu-se liberalilor, care l-au si sustinut pentru functia de presedinte al Romaniei. „Am ales sa intru in ‘marea politica’, la nivel national. Asa am procedat, am intrat in PNL. Pur teoretic, ar fi fost mult mai usor, chiar daca era discutabil, ca sa coexiste ambele, dar eu nu am vrut asa ceva. Nu de alta, dar ar fi existat discutii in Forum, ca de altfel si in PNL. Asa se face ca am renuntat la conducerea Forumului atunci. In PNL, am fost ales la scurt timp vicepresedinte al formatiunii. Cu aceasta a inceput noua mea cariera politica in ‘marea politica’„, a conchis Iohannis.

Sursa ://http://ziaristionline.ro/