Președintele Franței, Emmanuel Macron, vine, în plină vară, pe 24 august, într-o vizită oficială la București. Din punctul de vedere al importanței politice, vizita este comparabilă cu întâlnirea Iohannis – Trump de la Casa Albă. Așa cum este America în plan global, este Franța pentru România în plan european. Așa cum România are un parteneriat strategic cu SUA, tot așa are un parteneriat strategic și cu Franța.

România a devenit cu adevărat importantă pentru Statele Unite abia după războaiele din Afganistan și Irak. România a fost importantă pentru Franța imediat după Revoluție, în 1990. Dăm deoparte extraordinarele legături istorice și culturale româno-franceze, care se întind pe parcursul a câtorva sute de ani. Dacă este să vorbim strict de perioada de după Revoluție, există doi președinți francezi cărora România le datorează întregul parcurs european și pro-occidental. Este vorba despre François Mitterrand și Jacques Chirac.

Mitterrand l-a convins pe cancelarul german Helmut Kohl că extinderea UE în Est trebuie să cuprindă și România, nu doar cele patru țări din Grupul de la Visegrad- Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia. Mai târziu, Chirac a adus România în prim plan, la Madrid, în 1997, insistând pentru admiterea țării în NATO. Atunci, președintele democrat Bill Clinton a folosit practic dreptul de veto al Americii pentru a înfrânge voința Franței. În 2002 însă România a fost invitată în NATO, la Praga, de președintele republican George W. Bush. A fost și meritul unei active diplomații franceze, desfășurate pe parcursul a 5 ani. Următorul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a avut nenumărate proiecte pentru România. Din nefericire, epoca Băsescu nu a fost prea permeabilă la acestea.

Prezența economică franceză în România este deja un fapt divers pentru români, de la Orange la Renault, de la Carrefour la BRD, investitorii francezi au făcut din România a doua casă. E de prisos să vorbim despre relațiile culturale excepționale dintre cele două țări.

Surse DCNews ne-au confirmat că președintele Macron va sosi la București cu oferte precise în plan politic, economic și militar. Politic, Macron va insista pe ceea ce își dorește și Bucureștiul: unitatea atât de necesară a Europei în fața barbariei și a provocărilor de toate felurile.

Economic, relațiile sunt atât de avansate încât ele se autogenerează în permanență. Macron ar fi însă în special interesat de proiectele în domeniul energiei, esențiale pentru prosperitatea oricărei țări. În domeniul militar, Macron va propune Bucureștiului o contribuție importantă la apărarea comună a flancului estic al NATO și UE.

În Rose Garden, Iohannis și Trump au convenit asupra necesității prezenţei americane, umane și tehnologice în România. Pentru a fi cu toții mai în siguranță, România ar putea achiziționa din SUA, pe lângă avioanele F16, rachetele Patriot, elicopterele Bell sau sistemul de comandă numit C4I, centrul nervos al unei armate moderne.

Președintele Macron va dori să atragă atenția României asupra necesității prezenţei tehnologice europene în țara noastră. Francezii au cele mai bune rachete antiaeriene cu rază scurtă și medie de acțiune. Ele nu sunt în concurență cu sistemul Patriot, ci sunt complementare. Elicopterele Airbus, pentru armată și poliție, se construiesc deja în fabrica nou-nouță construită la Brașov. Ea a fost ridicată gard în gard cu vechea fabrică IAR-Puma, construită acum jumătate de secol tot cu francezii. Macron ar putea să mai propună rachete necesare marinei și apărării litoralului românesc. După cum se vede, și America și Franța sunt interesate ca marea şi cerul României să fie perfect apărate. Până ca un inamic să pună bocancul pe pământ românesc, tot ce zboară sau pluteste cu gânduri criminale față de teritoriul NATO sau UE trebuie doborât sau scufundat.

Franța pare că va veni și cu oferte concrete ca totul să fie produs în România, în fabricile care în vremea lui Ceaușescu asigurau țării cel mai important export de armament din lagărul socialist, cu excepția URSS. Regiuni întregi din Dâmbovița, Prahova, dar și cunoscute orașe din Ardeal ar putea, pur și simplu, învia.

Acceptarea ofertei președintelui Macron nu ar însemna în niciun caz stânjenirea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Francezii vor încerca doar să fie complementari față de zonele de interes americane, de care nu trebuie să se atingă nimeni. Cu dubla protecție, americană și europeană, România are o șansă în plus la dezvoltare. Cu atât mai mult cu cât Franța nu a aplaudat niciodată în ultimii ani gravele derapaje de la București în privința respectării drepturilor omului și a democrației. E adevărat că personalități importante au primit Legiunea franceză, dar înalta distincţie a fost distribuită uniform… Legăturile multiseculare româno-franceze au făcut Parisul să-i înțeleagă mai bine pe români.