Ca simplă lectură de duminică vă propun o mică antologie de texte și citate pentru un studiu de „caz Gușă”. Am luat numai „o mînă” din sutele adunate, și ele puține dintre miile posibile. Producția de deliruri geo-strategice ale lui Gușă este nesfîrșită. Ar merita luate la puricat cel puțin pentru a contura cauzele care au dus la degenerarea comportamentului în politica românească. Cozmin Gușă este tipic pentru valul de impostori care au sufocat-o.

Citatele spun suficiente lucruri despre trăsăturile și caracterul personajului, despre hibele lui morale, inclusiv despre lupta sa prefăcută cu Securitatea. Drept pentru care vă invit să le parcurgeți.

Pentru o rapidă intrare în subiect am așezat ca prim text un fragment din Cațavencii, semnat de Doru Bușcu. Este un portret antologic, un fel de lespede literară de așezat peste numele și opera flecarului politic.

„Generalul Iulian Vlad fost cel mai important mentor al meu”. „Era o figură solară”, „de o bunătate deosebită”, „am învăţat multe lucruri de la generalul Vlad, şi cred că m-am maturizat ca bărbat prin discuţiile, analizele sau întîmplările petrecute împreună”, își dezvăluie Gușă rețeta umană. Și, cu o lacrimă de film sovietic adunată între pleoape, încheie: „Eu îi spuneam Bunicule”. (apud Doru Bușcu, Cosmin Infractorovici Gușă,Cațavencii, dec 2018)

Iată o mică selecție din capitolul „limbile lui Cozmin Gușă” la adresa președintelui Iohannis și a Noii Securități:

„Klaus Iohannis restartează jocul de influenţă politică prin această propunere, făcută potrivit, dacă ne referim la personaj, şi extrem de nimerit, dacă ne referim la stil. Mi-a plăcut stilul său în această seară, a arătat tendinţe către un autoritarism de tip democratic de care e nevoie astăzi în România”.

„ Sigur, noi avem posibilitatea ca, în emisiuni, să speculăm pe marginea intervenţiei lui Iohannis. Un preşedinte tonic, care vorbeşte puţin şi clar, şi care face propuneri potrivite pentru posturi cheie ale statului Român”.

„Omul Zilei” de astăzi este neîndoielnic Eduard Hellvig. Știam de ceva vreme că Eduard Hellvig va pleca, ba chiar că și-a scris și demisia, dar n-am dorit să vorbesc public despre acest lucru. Secretele se păstrează bine la SRI, dar la Cotroceni mai puțin și oricum, aflând pe acea filieră despre această demisie, n-aveam niciun motiv să o comentez înainte, că n-aș fi obținut nimic și nici n-ar fi fost foarte interesant pentru cei care mă urmăresc”.

„Hellvig, care are astăzi, la ora demisiei din funcția de șef al SRI, 49 de ani neîmpliniți, îi face în noiembrie, sper să dea un șpriț cu ocazia faptului că nu mai este directorul SRI și poate să dea și el un șpriț prietenilor, e sănătos, se pricepe la politică, ba e chiar pasionat din câte știu despre el și are această posibilitate de a reveni în politică după vreun an sabatic”.

”Ce este SRI astăzi, după acești opt ani ai lui Eduard Hellvig? Fără să fiu subiectiv, mă rog, fiind prieteni vechi, nu cu SRI-ul, dar și cu SRI-ul într-un fel, mă rog, prin șefii lui, dar cu Eduard Hellvig în mod special pot să spun, și nu cred că pot să fiu combătut, că de la SRI-ul lui Băsescu, Maior și mai ales Coldea am ajuns să avem astăzi un SRI care s-a normalizat și s-a sofisticat”.

„Rareș, te întreb dacă nu se poate interpreta acest atac la adresa ta, venit din presă, ca un atac direct la 2 dintre conducătorii statului român, care se știe că sunt în relații foarte apropiate cu tine, mă refer la Klaus Iohannis și Eduard Hellvig?”

„Conținutul discursului a fost unul foarte bun, precis, bine construit. Am aflat lucruri interesante, cel puțin pentru mine, care analizez cu lupa activitatea SRI-ului, proiectele regio și centrio despre care s-a vorbit puțin spre deloc în spațiul public, niște chestii complexe, e bine că au fost pomenite, securismul pe care eu îl acuz mereu de când mă știu, vă dați seama că mi-a făcut plăcere să aud în discursul lui Hellvig că așa ceva este de combătut, recunosc că n-a prea fost, dar în discurs măcar apărând acest lucru ne mulțumim cu atât, niște treburi principiale foarte importante apropo de forța necuvenită a unor oameni care se împietresc în funcțiile de șef de servicii, cu referire la Lucian Pahonțu, treburi principiale dar necutumiare, dar e bine că s-au spus”.

„Omul Zilei” de astăzi, prieteni, este unul alb adică, este unul pe care îl evoc pentru că are merite, adică e o treabă pozitivă, și el se numește Eduard Hellvig, fostul șef al SRI. El a avut în această dimineață o reapariție publică pe propriul blog, hellvig.com, blog care are un logo foarte interesant: „strategii pentru binele comun”. Înainte să spun de ce anume l-am ales pentru „Omul Alb al Zilei”, o să citesc câte ceva din analiza pe care a făcut-o și care se focalizează asupra schimbărilor de la frontiera civilizației occidentale, mai precis spațiul Balcanilor extinși, spațiu din care în mod sigur face parte ca străjer și România”.
„Printre altele, Hellvig spune în această analiză….. se bazează pe premisa că „evoluțiile în zonele tectonice în care democrația se intersectează cu regimurile nedemocratice pot modela viitorul, securitatea și prosperitatea lumii civilizate”, adică ceea ce resimțim noi astăzi, prieteni, iar Europa de Est este astăzi o astfel de zonă de competiție geopolitică, pentru prima dată de mult timp Europa de Est fiind nu doar o sursă de conflicte, dispute și provocări, dar mai ales mediul care promovează semnele unei noi ere. În continuare, analizând spațiul nostru, al Europei de Est, Hellvig zice că ceea ce nu se va schimba, și aceasta este o veste foarte bună pentru țările democratice din Europa de Est, este influența americană asupra asupra ordinii globale”.

Ca să înțelegeți din ce tagmă și din ce troacă se inspiră Cozmin Gușă, vă propun să citiți și declarația sa de dragoste față de generalul profesor și conducător de doctoranzi semi-analfabeți Gabriel Oprea:

„Am o informație beton, după cum se zice în jargonul nostru jurnalistic, adică super-confirmată, conform căreia, în câteva zile, Gabriel Oprea, fost ministru la Apărare, la Interne, fost viceprim-ministru, se întoarce în politică, după achitările definitive din justiție, pe care le-a înregistrat după mulți ani de lupte, în urma unor procese, cunoașteți teoria mea, confirmată, pe care i le-a generat Statul Paralel, stat pe care el, nu-i așa, l-a sprijinit, l-a împins înainte, cu ajutorul lui s-a consolidat, până când acest Stat Paralel l-a pedepsit cu niște dosare destul de solide. Nu l-am sunat pe Gabriel Oprea să-mi confirme această știre, deși suntem amici de 25 de ani, cu mici pauze, din pricina faptului că s-a alăturat taberelor politice diferite, ba Năstase, ba Băsescu, și au fost chiar ani de zile în care n-am vorbit. O să-l sun după-amiază. Este mai bine așa, pentru că informația pe care v-o dau nu este viciată de păreri subiective care ar fi putut să reiasă din conversația noastră”

Producția intelectuală a lui Gușă este de aceeași factură cu învîrtelile sale. Vă propun un comunicat de presă de pe un site care aparține personajului. Din el puteți înțelege cu cine stă la troacă fizicianul nostru.

„Maricel Păcuraru și asociații săi din „Consorțiului PHG” intră în acționariatul celui mai mare proiect imobiliar din România, „Transilvania Smart City”.
Consorțiul condus de Maricel Păcuraru, împreună cu reprezentanții „Transilvania Smart City”, Adrian Alexandrov și Adrian Gurzău, au încheiat parteneriatul pentru dezvoltarea și finalizarea acestui proiect estimat ca valoare de piață la peste 2 miliarde de euro, la finalizarea sa.
Acționarii Consorțiului PHG sunt Maricel Păcuraru, Miron Mitrea, Bobby Păunescu, Cozmin Gușă, Gabriel Oprea și Iulian Horneț”.

CORNEL NISTORESCU