Guvernul, recunoaște. Dacă nu cotizează voluntar pentru Ucraina,
riscă penalizări de la UE
Bani din toate părțile, de dragul lui Zelenski
Pentru a ține sub control deficitul asumat pentru 2022, Guvernul a înghețat salarii, a refuzat aplicarea legilor și a decretat austeritate pe toată linia. Când vine vorba însă de ajutorul voluntar pentru Ucraina, cerut de UE, nimic nu mai contează, astfel că, pentru a-și achita cotizația mărită pe ultima sută de metri de Uniunea Europeană, Executivul a apelat la pușculița Fondului de rezervă bugetară.
Contribuția României la Instrumentul European pentru Pace, creat de UE pentru operații și misiuni cu caracter militar și măsuri de asistență în sprijinul acestor acțiuni militare, a crescut de la 18.000 de euro anul trecut, la aproape 8 milioane de euro în 2022. Și asta pentru că banii din acest instrument sunt folosiți exclusiv pentru înarmarea Ucrainei. Obligația țării noastre pentru acest an era de a achita 6,8 milioane de euro, însă România a fost somată de UE să mai scoată niște bani, până la aproape 8 milioane de euro, așa, pentru cheltuieli neprevăzute cu prietenii ucraineni. Pentru că Ministerul Afacerilor Externe nu avea bani, Guvernul a decis să-i transfere din Fondul de rezervă bugetară, nu de alta, dar, altfel, am fi plătit și penalizări.
”Termenul în care statele membre trebuie să își plătească
obligațiile financiare este de 30 de zile de la primirea
solicitării din partea Comisiei Europene, la care se adaugă alte 30
de zile în care întârzierile la plata contribuției nu vor genera
penalități”, susține Guvernul. Plata acestei cotizații se
circumscrie obiectivelor fixate prin Programul de guvernare
2021-2024, privind Consolidarea profilului și rolului României în
cadrul Uniunii Europene, se arată în Hotărârea de Guvern aprobată
în ultima ședință a Executivului.
Operațiunile militare costă
Pentru alimentarea Instrumentului European pentru Pace (EPF) a
fost creat un depozitul minim prin cotizația voluntară a statelor
membre. Bugetul EPF pentru perioada 2021-2027 este de 5 miliarde de
euro, din care pentru anul 2022 au fost alocați 540 milioane de
euro, cuantumul cotizației României în anul 2022 reprezentând
aproximativ 6,8 milioane de euro. ”Ca urmare a invaziei militare a
Ucrainei de către forțele armate ruse, solidaritatea Uniunii
Europene față de acest stat s-a manifestat inclusiv prin măsuri
concrete de sprijin. Acestea au inclus 5 pachete de asistență, în
valoare de 2,5 miliarde de euro, care vor fi finanțate prin
Pilonului II pe durata de funcționare a EPF. Pentru gestionarea
acestei situații, la nivelul EPF s-a decis recurgerea la
posibilitatea de a crește bugetul pentru anul 2022. În urma acestei
decizii, bugetul total al EPF pentru 2022 a crescut la 583,52
milioane euro, din care măsurile de asistență reprezintă 458,68
milioane euro. În aceste condiții, cotizația României crește la
7,565 milioane euro, cu aproximativ 900 mii euro față de
planificarea inițială. Până la acest moment au fost efectuate plăți
în cadrul cotizației pentru anul 2022 în cuantum de 6,803 milioane
euro”, se arată în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern.
Pentru întărirea capacității forțelor armate
Suma nu a putut fi asigurată din bugetul MAE pentru anul în curs, în condițiile în care la bugetul MAE nu s-au alocat fondurile solicitate pentru acoperirea acestor cheltuieli. ”În aceste condiții, având în vedere importanța deosebită acordată de România sprijinirii partenerilor din vecinătatea UE, în special a celor din Vecinătatea Estică și din Balcanii de Vest, obligațiile asumate de statul român de participare la EPF, dar și pentru evitarea atragerii penalizărilor, este necesară alocarea fondurilor necesare în bugetul MAE din Fondul de rezervă al Guvernului în cuantum de 43.273.000 lei pentru asigurarea plății tranșei actuale din 06.12.2022, al cărei termen de plată este scadent la 16.01.2023.”, susține Guvernul. Potrivit Executivului, acordarea acestor bani este necesară pentru întărirea capacității forțelor armate din statele partenere atât din Vecinătatea Estică, cât și din Balcanii de Vest de a face față provocărilor de securitate actuale, cu atât mai relevante în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
National
