Primarul Sibiului, Klaus Werner Iohannis, este principalul motor al unei reţele care a retrocedat “in integrum”, scoţând din patrimoniul public, multe din clădirile de patrimoniu ale oraşului, cu excepţională valoare culturală şi istorică. În 3 noiembrie, Corpul de Control al Guvernului a început verificări la Sibiu, după ce Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor a constatat nereguli.
În anul 2010, Klaus Iohannis a fost şi primar şi preşedinte al
Comisiei de retrocedări a municipalităţii. Atunci au fost
retrocedate numeroase clădiri şi terenuri, între care Palatul
Brukenthal, Filarmonica, sediul Inspectoratului şcolar, şcoli,
grădiniţie, toate în favoarea Forumului Democrat German, prin
Consistoriul evanghelic. Iohannis, el însuşi un campion al
achiziţiilor imobiliare litigioase, i-a făcut fericiţi nu doar pe
cei din Biserica Evanghelică şi Forumul Democrat German. Un lider
PDL-PNL, Ştefan Max Baune, furnizor al municipiului cu autobuze
second-hand, a primit 16 case. Presa de investigaţii descrie o
reţea coordonată din Germania care, prin intermediul Clubului
Economic German, acţionează pentru accelerarea retrocedărilor în
favoarea Consistoriului Evanghelic German. Sunt nominalizaţi
Şteffan Mildner, Max Baune, Andreas Huber, Astrid Fodor ca formând
reţeaua lui Klaus Iohannis.
Pentru apetitul în afacerile imobiliare dubioase, candidatul la
preşedinţie este de altfel “alintat” cu numele de Haus
Iohannis.
Forumul Democrat al Germanilor, profitor
imobiliari
Retrocedarea unui ansamblu imobiliar din centrul Sibiului, aflat pe
strada Magheru 1 – 3, către Forumul Democrat al Germanilor din
România – FDGR este un caz revoltător, arată ancheteonline.ro Acest
impozant imobil situat în centrul oraşului este un monument istoric
renovat din bani publici şi a fost revendicat în instanţă în 1993,
invocându-se că FDGR ar fi succesorul de drept al unei fundaţii de
caritate care a funcţionat până la instaurarea regimului comunist.
Nu există absolut niciun act la dosarul de retrocedare depus în
instanţă care să probeze faptul că FDGR are dreptul juridic de a fi
declarat oficial continuatorul acestei fundaţii. Primăria Sibiu şi
Consiliul Local nu au întreprins niciun demers pentru a apăra
domeniul public al sibienilor, susţinînd în instanţă că nu se opune
acestei retrocedări. Acest imobil a fost rechiziţionat de Grupul
Etnic German, organizaţie hitleristă care a funcţionat în România,
între 1940 şi 1944. Conform unui Decret Regal din 8 octombrie 1944,
consfinţit prin documente internaţionale după cel de-al doilea
război mondial, statul român a devenit proprietarul clădirii, mai
arată jurnaliştii de la ancheteonline.ro. Toate legile interne şi
internaţionale din 1945 încoace statuează că imobilele care au
aparţinut organizaţiilor fasciste, hitleriste sau colaboratoare ale
regimului nazist sunt confiscate şi trec în proprietatea statului.
Aşa s-a întâmplat şi cu imobilul din str. Magheru 1-3 care a fost
naţionalizat de drept şi nu abuziv înainte de 6 martie 1945. Cu
toate acestea, monumentul istoric a ajuns în proprietatea FDGR,
statul fiind păbubit cu peste 1,5 milioane de euro.
FDGR, urmaş al baronului?
Baronul sas Von Reissenfels a înfiinţat o fundaţie care să-i
adminsitreze averea imobiliară după moartea sa. Această fundaţie a
funcţionat până în 1940 când, după înfiinţarea Grupului Etnic
German, a intrat în proprietatea acestei organizaţii hitleriste.
Ancheteonline.ro mai arată că toate bunurile care a aparţinut
comunităţii săseşti, inclusiv imobilele din centrul Sibiului, au
ajuns în posesia Grupului Etnic German în urma unui decret semnat
în 1940, dar şi a unui acord încheiat de Grupul Etnic German cu
Biserica Evanghelică în 1942. În 1944 s-a decis confiscarea tuturor
bunurilor care au aparţinut organizaţiilor ce au colaborat cu
Germania nazistă, iar imobilele din strada Magheru 1-3 au intrat în
proprietatea statului. FDGR s-a înfiinţat imediat după Revoluţie ca
reprezentantă a saşilor şi şvabilor România şi s-a autodeclarat
continuatorul fundaţiei care administrează Fondul baronului von
Reissenfels.
Tribunalul Sibiu îi recunoaşte acest drept în 1993 printr-o
sentinţă absurdă, pentru că FDGR nu are nimic în comun cu această
fundaţie şi nici cu administrarea averii lăsate moştenire de
baronul sas. Tot în 1993, FDGR a devenit proprietarul imobilului
din Magheru 1 – 3. Trebuie precizat că Fundaţia Reissenfels a
funcţionat ca o asociaţie familială de caritate, în timp ce FDGR
este o organizaţie politică, având acelaşi statut ca şi UDMR. Cele
două organisme au funcţionat în perioade diferite, având scopuri şi
obiective diferite. Fundaţia Reissenfels s-a ocupat de ajutorarea
nevoiaşilor din Sibiu, indiferent de etnie sau religie. În schimb,
FDGR Această reprezintă numai interesele comunităţii germane, nu
numai din Sibiu ci din toată ţara.
Abuzurile lui Iohannis
FDGR şi reprezentanţii săi, cum ar fi primarul Klaus Iohannis, au
luat decizii discreţionare, alungând oameni sărmani din casele lor,
mai arată ancheteonline.ro. În testament, baronul Reissenfels cerea
ajutorul Primăriei Sibiu pentru a pune în aplicare măsurile sociale
de ajutorare a celor nevoiaşi. Ce a făcut însă primăria Sibiu,
reprezentată de Iohannis, şeful FDGR, succesorul Fundaţiei
Reissenfels? După ce locatarii de la adresa Magheru nr.5 (imobil
legat de sediul Forumului German) şi-au cumpărat apartamentele în
baza legii 112/1995, FDGR în complicitate cu Primăria, prin abuz,
i-au alungat pe oameni în stradă. Klaus Iohannis, în calitate de
preşedinte al FDGR şi de primar al Sibiului, nu a ţinut cont de o
eroare din Cartea Funciară, eroare recunoscută chiar de Forum în
1993, ci a profitat de situaţie pentru a-i alunga pe oameni din
casele lor. Oamenii s-au dus în audienţă la primarul Iohannis care
le-a arătat pumnul şi i-a ameninţat cu un proces nemţesc. Cel care
a condus FDGR în perioada în care statul român pierdea prin
înşelătorie imobilul din Magheru nr.1 – 3 este Paul Philippe, un
apropiat al lui Klaus Iohannis. Philippi s-a înrolat voluntar în
1942 în structurile Wehrmacht şi a luptat pe frontul de răsărit.
După 1944 s-a refugiat în Germania, dar a fost arestat de
americani, care l-au internat 30 de luni într-un lagăr pentru
“denazificare”. După 1989 a venit în ţară şi a fost membru fondator
al Forumului Democrat al Germanilor din România. În 2000, primarul
Klaus Iohannis i-a conferit lui Philippi ordinul “cetăţean de
onoare al Municipiului Sibiu”.
Imobile retrocedate către Forumul Democrat al Germanilor din România: Inspectoratul şcolar Judeţean Sibiu (str.Berăriei, nr 2), fostul sediu Filarmonica de stat Sibiu(transformat în restaurantul Hermania), ( str. Filarmonii nr.2), Serviciul Judeţean Ambulanţa Sibiu ( str. Funarilor nr.1), sediul FDGR din Piaţa Mare, dar şi multe alte clădiri din centrul istoric.
Sursa Jurnalul.ro
https://60m.ro/
