Ne alunecă degetele
Unele în altele
Și frigul se cuibărește
Între ele –
Noi alunecăm pe drumuri
Dretunghiulare înghețate,
Stânga, dreapta,
Am ajuns în centrul nostru.
Ne oprim.
Tu îmi sufli degetele
Încleștate de ale tale
Și toata iarna din mine pleacă.
Sărutul tău.
Buzele tale reci și umede,
Dureros mușcate,
Îmi sunt primăvara.
Frigul se împarte în fire de păr,
Înghețat și el,
Se dezleagă de mine prin gene//
La orice clipire, e tot mai departe.
Iarna, noi ca doi copii ne regăsim
Căminul în noi –
Mereu cald, mereu așteptându-se
Să apărem.
Filed under: nustiu