Premierul Ilie Bolojan a anunțat că guvernul său va angaja răspunderea în fața Parlamentului pentru un proiect controversat care vizează pensiile magistraților, în ciuda avizelor negative primite de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Economic și Social (CES). Această măsură a fost justificate prin necesitatea de a accesa fonduri europene, de a corecta anumite inechități sociale și de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii.
Conform propunerii, pensiile magistraților vor fi stabilite la un nivel de 70% din salariul net, dar doar pentru cei cu o vechime în muncă cuprinsă între 25 și 35 de ani. O altă modificare semnificativă este creșterea vârstei de pensionare, care va fi extinsă de la 48 la 65 de ani, pe o perioadă de 15 ani. Această reformă în domeniul pensiilor este văzută de guvern ca un pas necesar pentru alinierea sistemului de pensii al magistraților la standardele europene și pentru reducerea decalajelor existente.
Guvernul va analiza acest proiect într-o ședință specială, unde vor discuta, de asemenea, despre un alt subiect important pe agenda națională – rectificarea bugetară. Premierul Bolojan a subliniat că angajarea răspunderii va facilita asumarea rapidă a acestei reforme, în ciuda criticilor venite din partea unor instituții esențiale, cum ar fi CSM. Acesta a emis un aviz negativ, subliniind că este imperativ ca vocea magistraților să fie auzită și luată în considerare în reformele care îi afectează direct.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a recunoscut importanța consultării cu judecătorii și procurorii, argumentând că reformele trebuie să fie construite pe baza unor discuții transparente și colaborative cu cei implicați. Această poziție sugerează că guvernul ar putea reconsidera abordarea sa, în privința participării magistraților în punctarea detaliilor reformei.
Critica din partea CSM și CES nu este de ignorat, mai ales că aceste instituții au un rol esențial în asigurarea echității și transparenței în sistemul judiciar. Avizul CSM subliniază riscurile de a implementa reforme fără consultarea corespunzătoare a profesioniștilor din domeniu. Excluzând opinia acestora, guvernul ar putea crea un precedent periculos, punând sub semnul întrebării legitimitatea și acceptarea reformelor în rândul magistraților.
Criticii proiectului argumentează că o pensionare prematură și o creștere a vârstei la care magistrații pot ieși la pensie ar putea duce la o scădere a încrederii în sistemul judiciar, cu implicarea negativă asupra moralului acestora. De asemenea, există temeri că această reformă va duce la erodarea statutului independent al magistraților și poate afecta deciziile acestora în cadrul instanțelor.
În concluzie, guvernul își continuă determinarea de a implementa aceste reforme, însă va trebui să gestioneze cu atenție reacțiile din partea magistraților și a instanțelor pe care le reprezintă, pentru a asigura nu doar acceptarea, ci și eficiența acestora pe termen lung.