Conform unui barometru realizat de Toluna/Harris Interactive, cota de încredere a președintelui Franței, Emmanuel Macron, a atins 25% în decembrie, marcând cel mai scăzut nivel de când a preluat mandatul în 2017. Această scădere reflectă nemulțumirea generală a populației, care devine din ce în ce mai critică față de conducerea sa. Numai 37% dintre francezi au declarat că intenționează să urmărească urările de Anul Nou ale președintelui, o scădere semnificativă în comparație cu anii anteriori, ceea ce sugerează o distanțare tot mai mare față de figura sa de autoritate.
Jean-Daniel Lévy, director delegat al Toluna/Harris, observă că percepția francezilor asupra președintelui se concentrează mai mult pe problemele interne ale țării, decât pe realizările sale externe. Aceasta schimbare de atitudine poate indica o poziție mai critică a cetățenilor, care devin tot mai conștienți de provocările cu care se confruntă Franța, cum ar fi criza economică și socială. În acest context, premierul Sébastien Lecornu a reușit să mențină o cotă de încredere de 34%, deși majoritatea miniștrilor din cabinetul său au înregistrat o scădere în popularitate.
Pe de altă parte, liderul extremei drepte, Jordan Bardella, se află în fruntea clasamentului în ceea ce privește încrederea, având un scor de 42%, seguido îndeaproape de Marine Le Pen, care a obținut 39%. Această evoluție sugerează o creștere a sprijinului pentru extrema dreaptă în rândul populației, ceea ce ar putea avea implicații serioase pentru politica franceză în viitor.
Cercetarea a fost realizată online pe un eșantion de 1.099 de persoane, având o marjă de eroare cuprinsă între 1,4 și 3,1 puncte procentuale. Aceste date nu doar că oferă o imagine de ansamblu asupra stării de spirit a populației, ci și asupra tendințelor politice care ar putea influența viitoarele alegeri parlamentare sau prezidențiale. Franța se află într-un moment de cotitură, iar această fie încredere scăzută în liderii actuali poate deschide calea către schimbări semnificative în peisajul politic.
Pe fondul acestor schimbări, este evident că francezii așteaptă mai mult de la conducători. Provocările economice, sociale și climatice necesită o reacție rapidă și eficientă din partea guvernului, iar nevoia de transparență și responsabilitate devine din ce în ce mai acută. Într-un climat politic atât de fragil, este esențial ca liderii să regândească strategiile de comunicare și să se conecteze mai bine cu cetățenii pentru a recâștiga încrederea publicului. În concluzie, actualitatea politică din Franța este marcată de o desincronizare între așteptările populației și acțiunile liderilor, ceea ce sugerează necesitatea unor reforme profunde și urgente.