Sări la conținut
Mass Media 5

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a înregistrat o scădere de 7,3 puncte în octombrie, cu o reducere semnificativă a anticipațiilor de inflație și creștere economică.

Conform celor mai recente analize economice, rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni a înregistrat o scădere, ajungând la 6,26%. Această tendință este susținută de 75% dintre participanții la studiu, care prevăd o continuare a acestei reducări în perioada următoare. În paralel, o altă preocupare majoră pentru respondenți este deprecierea leului românesc. Aproape 83% dintre aceștia se așteaptă la o scădere a valorii monedei naționale, estimând un curs anticipat de 5,2045 lei pentru un euro în următoarele 12 luni. Această situație indică o posibilă instabilitate economică și o fluctuare în încrederea față de moneda națională.

Pe de altă parte, așteptările în ceea ce privește creșterea economică sunt și ele îngrijorătoare. Prognozele pentru anul 2025 indică o creștere modestă de doar 0,6%, iar pentru 2026 se preconizează o expansiune economică sub 1%. Aceste cifre sugerează o stagnare a activității economice, ceea ce ar putea avea efecte adverse asupra pieței muncii și bunăstării populației. În plus, deficitul bugetar anticipat pentru anul 2025 este semnificativ, estimat la 8,3% din PIB, ceea ce ar putea limita capacitatea guvernului de a investi în dezvoltarea infrastructurii și în alte domenii vitale.

Datoria publică continuă să fie o sursă de îngrijorare, cu proiecții care sugerează că aceasta ar putea ajunge la 62% din PIB în următoarele 12 luni. Această nuanță ascendentă a datoriei publice ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea fiscală a țării și la pastarea echilibrelor în contextul unei economii globale adesea imprevizibile.

În ceea ce privește piața imobiliară, starea de fapt pare să fie una de stagnare. Conform sondajului, 54% dintre participanți consideră că prețurile proprietăților rezidențiale vor rămâne constante, fără o creștere semnificativă în viitorul apropiat. Această stagnare se alătură percepției de supraevaluare a imobilelor, întrucât 67% dintre responsabili afirmă că prețurile actuale sunt mult prea mari comparativ cu valoarea reală a pieței. Această discrepanță poate crea obstacole pentru potențialii cumpărători și poate diminua încrederea investitorilor.

În concluzie, perspectivele economice actuale pentru România prezintă o serie de provocări semnificative. De la inflație și deprecierea leului, până la estimări pesimiste de creștere și o datorie publică în continuă expansiune, toate aceste elemente indică necesitatea unor măsuri strategice din partea autorităților pentru a stabiliza economia și a readuce încrederea în moneda națională. În absența unor intervenții eficace, riscăm o deteriorare a condițiilor economice care, în final, ar putea afecta întreaga societate.