resimt în întuneric
tentația de-a fi trează
lumina roșie difuz pulsează
în starea mea de veghe
decibelii inimii
vibrează într-un difuzor
nu pot s-adorm cu nimeni
haloul unui aparat veghează
nu reușesc să dorm cu mine
în același pat
hălăduiesc prin noapte, ziua zac
ascult, aud în piept acel tic-tac
respirația muzei îmi suflă-n ceafă
presimt adierea inspirației
gândul înaripat, avântul
legătura ocultă cu cerul și pământul
respir în aer rarefiat cuvântul...
© Mihaela Chițac, 2023