Intelectualul Public

  • Postat în Fapt divers
  • la 20-11-2022 09:52
  • 185 vizualizări
Intelectualul Public
Imaginea este preluată automat împreună cu articolul de pe Octavpelin'sWeblog

Horia-Roman Patapievici publică abia acum, în 2022, o conferință susținută în 2013 (vezi volumul „Despre viață, destin & nostalgie”, Editura Humanitas). Conferința poartă drept titlu o definire a evenimentelor care s-au declanșat la noi în decembrie 1989: „Revoluția de centru”.
Nu voi insista aici decât asupra unei alte definiții. Patapievici consideră că sarcina Intelectualului Public, o figură apărută din tensiunile interne ale anilor de tranziție, era aceea de a vorbi despre natura revoluției și despre natura puterii care s-a instalat în stat.

Simt că lipsește ceva esențial din definirea aceasta: de ce nu ar fi sarcina Intelectualului Public din noua noastră stare socială și aceea de a vorbi despre societatea dezirabilă pe care am putea să o construim în vreme ce, iată, construim una prea puțin dezirabilă?

Simt că Intelectualul Public definit de conferința lui Patapievici este mai degrabă un intelectual de cabinet decât unul cu adevărat public dacă în sarcina lui nu cade și felul de societate pe care am putea să o dorim în locul unde înfăptuim una prea puțin dezirabilă.

Simt că dacă Intelectualul Public, la noi, nu vrea să știe nimic despre bazinul hidrografic al Siretului (și acest exemplu este doar o metaforă care face trimitere la realitățile economice concrete ale țării), atunci ne aflăm încă într-un seminar teoretic care poate avea loc oriunde niște întreprinzători caută să facă profit fără să fie preocupați de ceea ce aș numi Profitul Public. Acest fel de profit are a fi societatea însăși.

La noi, dacă așa-zisul Intelectual Public (majuscularea îi aparține lui Horia-Roman Patapievici) ar fi ținut să fie cu adevărat public, s-ar fi bătut să restaureze tradiția gustiană a sociologiei, să fie reînființat Institutul Social, să fie consolidat comme il faut învățământul sociologic, să nu mai venerăm drept sociologi niște oarecari realizatori de sondaje de opinie politică.

Tradiția gustiană a apărut și s-a consolidat din nevoia de a cunoaște riguros realitățile noastre social-economice. Oricât de realiști ar fi observatorii care formează conducerile de partid, cunoașterea lor asupra realităților concrete nu poate fi riguroasă. Chiar așa: care lider de partid actual mai știe ceva despre potențialul economic al bazinului hidrografic al Siretului? Nu întreb nimic despre dezvoltaționismul care s-ar putea baza pe acest potențial, dat fiind că dezvoltaționiștii (cei meseriași) nu pot gândi fără baze sociologice.

E o rușine intelectuală să fim îndemnați să considerăm că un anume Marius Pieleanu ar fi reprezentativ pentru adevărata sociologie. Asta e o propagandă de trei lei care ne costă miliardele pe care le-am putea scoate din exploatarea economică a unor cercetări sociologice de tip gustian. De aceea nici nu avem, în fapt, lideri autentici în partide: pentru că nicio astfel de cercetare nu le alimentează cunoașterea.

Avem fel de fel de administratori de bugete, mai corupți, mai puțin corupți, dar nicio viziune elaborată de dezvoltaționiști. Pentru că din cabinete nu poate ieși o viziune validă dacă pe teren, în concret, nu au fost să cerceteze lucrurile profesioniștii cunoașterii sociologice.

Știu că un moralist cu mult și meritat succes public, Andrei Pleșu, și-a exprimat de mai multe ori exasperarea în fața solicitărilor de a formula și propuneri de soluții pentru problemele în care ne afundăm. Nu e datoria mea să propun așa ceva – a tot repetat el. Avea dreptate. Dar așa cum a creat instituții culturale de înalt prestigiu (Muzeul Țăranului Român, New Europe College), ar fi fost cu folos să stimuleze și înființarea unor think tank-uri românești a căror sarcină de cercetare să fi fost privirea vulturesc-competentă asupra zonelor de tip hic sunt leones din gândirea noastră asupra societății. În lipsa acestei priviri, de 30 de ani, noi nu suntem capabili să facem în chip independent analiza unui buget național, de pildă, deși mai ales acolo se vede în mod sintetic „cine suntem și ce vrem”.

Cotidianul RO