Aproape 20 de IT-iști de la firme importante de profil din Sibiu s-au reunit, joi seara, într-un ”hackathon” al cărui scop este acela ca știrile false – precum cea cu titlul de mai sus – să nu se mai distribuie prin intermediul Facebook-ului.

Împărțiți în două camere conectate la un antreu în care IT-iștii ies să mai ronțăie de-ale gurii, să desfacă ceva de băut și să aprofundeze discuțiile, voluntarii sibieni au lucrat până târziu în noaptea dinspre vineri spre sâmbătă. De cele mai multe ori, discuțiile care se poartă între ei nu au niciun înțeles pentru o ureche afonă la limbajul programatorilor. Se vorbește despre ”import de RSS”, ”formuri care preiau separat”, ”scripturi care rulează la minut”. În final, scopul acestor discuții este crearea unei unelte care, cu ajutorul unei largi comunități de voluntari, să ducă la dispariția rapidă de pe Facebook a știrilor false.

Lista surselor de știri

La ”hackathon-ul” de la Sibiu au venit oameni din trei firme de IT: dezvoltatori, ”testeri”, specialiști în marketing. Tinerii nu vor ca numele firmelor să devină publice dintr-un motiv simplu: ar deveni ținta creatorilor de știri false, împotriva cărora luptă.
”Există acea listă cu 70 – 100 de site-uri, dintre care 20 – 30 le vedem și noi aproape zilnic. Titluri bombastice, toxice, în fine. Se propagă de multe ori fără a fi citite, mulți le distribuie mai departe. Probabil că din traficul acela fac niște bani proprietarii acelor site-uri, dar există și alte teorii pentru care sunt distribuite aceste știri”, definește Radu zona împotriva cărora este îndreptată acțiunea lor. Cele peste 70 de site-uri la care face referire au fost adunate într-o listă de un IT-ist din București, care a creat deja o extensie a browser-ului Chrome, extensie care atrage atenția asupra faptului că știrile provenite dintr-o anumită sursă au potențial fals. Sibienii au invitat dezvoltatorul acestei extensii la evenimentul de vineri noaptea, dar acesta nu a putut ajunge. Însă perspectivele unei colaborări cu acesta există, arată IT-iștii reuniți la Sibiu.

Cum va funcționa

IT-iștii din Sibiu pornesc în demersul lor de la opțiunea creată de Facebook pentru a raporta știrile false. Dar care, deocamdată, în România nu funcționează foarte bine. ”În State, din ce am înțeles, știrile false sunt marcate ca atare, scade mult «reach-ul», căci asta e, de fapt, cheia, iar dacă vrei să distribui mai departe știrea primești un avertisment, că acea știre este falsă. Acesta mă aștept să fie rezultatul final și la noi: ca știrile false să nu mai apară pe paginile oamenilor”, explică Radu.
Împreună cu ceilalți, el lucrează la o aplicație care monitorizează automat site-urile care generează știri false. Lista acestor site-uri va fi actualizată permanent. Odată ce de pe un astfel de site, pe Facebook este distribuită o știre, aplicația creată la Sibiu o va aduce mai întâi în atenția unui grup restrâns de voluntari. Aceștia vor prioritiza știrile false, după care pasul ultim este la click-ul voluntarilor din România care vor să se alăture inițiativei și să raporteze către Facebook știrea ca fiind cu informații false.
”Primul pas este detecția automată. Al doilea pas este acea filtrare manuală făcută de către un grup restrâns voluntari. Al treilea pas este postarea acestor știri într-un grup mare de voluntari, iar cel de-al patrulea pas este raportarea drept știri false de către cei mulți voluntari care sperăm să ni se alăture. Estimăm că vor fi câteva zeci de mii”, rezumă Radu.

Ultimul pas este la Facebook

”Romanian fake news aggregator” este numele discutat pentru inițiativa celor de la Sibiu. Numele ar urma să fie pus fie pe grupul de mii de voluntari care ar urma să raporteze către Facebook știrile false, fie pe pagina creată cu acest rol. ”Ne gândim că se vor strânge aproximativ 50 de știri pe zi, care vor fi alese dintre cele mai virale, căci asta vrem să detectăm automat prin API-ul (o unealtă pentru programatori – n.r.) de la Facebook”, estimează Radu.
Știrile raportate drept false vor fi marcate ca atare, însă, tot de reprezentanții rețelei de socializare. ”Nu cei de la Facebook fac fact-checking-ul (verificarea veridicității – n.r.). În România am înțeles că vor fi cei de la factual.ro și încă alte câteva ONG-uri. Ei le vor marca drept false, iar de aici mai departe Facebook ar trebui să acționeze, să le limiteze răspândirea”, mai arată Radu.

Cuvântul-cheie: ”crowdsourcing”

IT-iștii de la Sibiu cred că inițiativa lor va fi una cu rezultate concrete datorită ideii de ”crowdsourcing”. Altfel spus, datorită grupului mare de voluntari care vor fi dispuși să raporteze către Facebook știrile detectate drept false. Și cu cât vor fi mai multe astfel de raportări făcute într-un timp cât mai scurt, cu atât mai repede răspândirea acestor informații va fi limitată și marcată ca atare. ”Oricine poate fi voluntar. Căci tot ceea ce trebuie să faci este să raportezi știrile ca fiind false. Nu contează că în acest grup mare se pot «infiltra» unii care vor să susțină propagarea de știri false. Pentru că nu există o unealtă prin care să marchezi știrile corecte”, explică încrezători tinerii de la Sibiu.

#rezist

Mai toți tinerii veniți la hackathhon-ul de la Sibiu poartă banderole galbene inscripționate cu moto-ul protestelor din ultimele săptămâni, ”#rezist”. ”Cred că ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni ne-a determinat să ne implicăm mult mai mult”, explică Radu purtarea acestor banderole. Care a participat la proteste, asemenea lui Ciprian. ”A fost un context agravant. Problemele acestea există de mai mult timp, dar acum ne-au lovit mai tare, căci le-am ignorat prea mult. Cred că știrile false au un impact foarte mare și cred că pot fi schimbate mult mai ușor decât alte lucruri. Mult mai greu, de exemplu, poți schimba clasa politică”, este de părere Ciprian.

Printre cei prezenți în noaptea de vineri la inițiativa de la Sibiu s-a discutat și despre un alt proiect, care să vizeze domeniul audio-vizualului. ”Trebuie dezvoltată o alternativă la CNA, care să fie a societății civile. Acum, CNA-ul vine pe filieră politică și este foarte greu de crezut că se va schimba ceva vreodată acolo. Din punctul meu de vedere, acolo este un drum închis. Și atunci, diversele industrii, precum jucătorii corecți din industria de media, jucătorii corecți din industria publicității și așa mai departe, să își facă o organizație de auto-reglementare a acestui domeniu”, arată Ciprian.