De la începutul Crizei politice, pe cale de a împlini două luni, mai precis din 1 septembrie 2021, sînt întrebat, de cei care cred că știu mai multe decît ei, ce se întîmplă.
Și la toți le răspund, riscînd să-mi pierd și bruma de autoritate despre care se spune c-aș fi dobîndit-o în domeniul comentariului politic, după peste trei decenii de exercițiu ca Istoric al clipei, că n-am habar.

Și n-am habar nu pentru că aș fi fost lipsit, în ultima vreme, de instrumentele aflate la îndemîna oricărui comentator al vieții social-politice – trecerea faptelor și vorbelor prin ciurul verificării critice, radiografia documentelor oficiale –, ci pentru că marea majoritate a întîmplărilor s-au petrecut și se petrec în cea mai deplină secretomanie. Nu o dată, din 2014 pînă azi, timp de 7 ani, adică, am semnalat că în postdecembrism regimul Iohannis se definește printr-un evident dispreț față de Transparență. Inutil să mai spun că Transparența izvorăște din credința Demnitarului în condiția sa de Slujitor al Poporului. Dezvăluind fiecare întîmplare publică în realitate ei, dai seamă Poporului. Inutil să mai spun că transparența e de un real ajutor chiar Demnitarului. Din regimul comunist știm că acolo unde Puterea tace, unde se întîmplă evenimente în culise și nimeni nu le dezvăluie, apar zvonurile, care dărîmă un regim. Fuga lui Pacepa a fost ținută secretă de către Nicolae Ceaușescu. S-au creat astfel condițiile ivirii și înfloririi a numeroase zvonuri defavorabile lui Ceaușescu. În iunie 1987, un lider cubanez, apropiat al lui Castro, a fost arestat în timp ce încerca să fugă din țară. Castro n-a ascuns asta, dimpotrivă, a vorbit pe larg cu multe amănunte, într-un Mesaj adresat Națiunii, în direct la TV, în seara lui 24 iunie 1987. Apelînd ca de obicei la Darea de seamă în fața Poporului, Castro a curmat zvonurile, care i-ar fi pus la îndoială regimul. Aveți una dintre explicațiile faptului că Fidel Castro a murit în patul lui și nu la Zidul de la Târgoviște.

De la 1 septembrie 2021 pînă azi, Criza politică a cuprins numeroase momente care n-au fost explicate Poporului Român.
Revocarea lui Stelian Ion, ministrul Justiției din partea USR, a fost factorul declanșator al Crizei. Deși a existat o Anexă la Acordul de Guvernare, semnată în aprilie 2021, pentru ieșirea din Criza provocată de revocarea lui Vlad Voiculescu, premierul Florin Cîțu n-a catadicsit să explice pe larg Poporului motivele revocării. Klaus Iohannis a fost de acord cu decizia premierului. Importanța covîrșitoare a semnării de către Klaus Iohannis a Decretului de revocarea cerea din partea președintelui o dare de seamă făcută Poporului român. De ce a semnat Decretul? A avut vreun rol în decizia luată de premier? Klaus Iohannis a nășit, ca să-i spun așa, Coaliția PNL-USR. Cînd a semnat Decretul nu s-a gîndit că se face praf Coaliția? Nu s-a gîndit că se declanșează o Criză care pune la îndoială chiar imaginea Dreptei? Klaus Iohannis n-a catadicsit să se explice. Pe acest fond au apărut zvonurile. Toate defavorabile lui Klaus Iohannis. Cel mai grav – s-a supărat pe Stelian Ion pentru că acesta a vrut să-i ia pixul cu care promova procurorii – n-a fost contracarat de președinte. În electoratul USRPLUS s-a format credința că președintele vrea să aibă procurorii la discreție.

Să luăm un alt moment păstrat în mister total.
Luni, 25 octombrie 2021, întreaga presă a difuzat următoarea știre:

„Președintele Klaus Iohannis s-a întîlnit, luni seară, cu Florin Cîțu și Nicolae Ciucă la Cotroceni pentru deblocare situației, au declarat pentru noi surse politice. Potrivit acelorași surse, în finalul discuțiilor s-a convenit ca premierul desemnat să aibă un mandat flexibil astfel încât să asigure o guvernare cu majoritate în Parlament.

Pînă acum, Ciucă a mers la discuțiile cu PSD și cu USR cu varianta unui guvern minoritar, însă acum lasă toate posibilitățile deschise, pentru că nu a reușit să obțină o majoritate în Parlament pentru învestirea Guvernului.”

Au trecut de atunci trei zile. Informația n-a fost nici infirmată, nici confirmată de Klaus Iohannis sau măcar de Florin Cîțu. A avut loc această întîlnire? Dacă da, pe ce temei constituțional? O dată cu desemnarea lui Nicolae Ciucă drept premier, misiunea președintelui în formarea noului Guvern se încheie. Klaus Iohannis e președintele României și nu super președintele PNL. În ce calitate i-a convocat pe cei doi la Cotroceni? În ce calitate le-a cerut ca Nicolae Ciucă să aibă un mandat mai flexibil. Mandatul de formare a unui Guvern minoritar PNL-UDMR i-a fost dat lui Nicolae Ciucă joi, 21 octombrie 2021de BPN. Flexibilizarea mandatului poate fi decisă tot de BPN. În ce calitate a cerut președintele României flexibilizarea mandatului?

Să admitem că așa s-a întîmplat.
În aceste condiții se ridică întrebarea:
Dacă luni, 25 octombrie 2021, seara, Klaus Iohannis a cerut lui Florin Cîțu flexibilizarea mandatului, de ce nici miercuri, 27 octombrie noaptea, BPN nu s-a întîlnit să decidă asta.

Cînd scriam aceste rînduri, aflu din surse că PNL va decide joi, 28 octombrie 2021, începerea negocierilor cu USR. Asta înseamnă o reunire a BPN, cel tîrziu joi, 28 octombrie 2021, dimineața. Programul de Guvernare și lista trebuie depuse pînă sîmbătă, 29 octombrie, la miezul nopții. Formarea unei majorități PNL-UDMR-USR înseamnă negocierea unui Program de Guvernare comun celor trei partide, a unui nou Acord și a unei liste. Sînt atît de docili cei de la USR încît să nu negocieze sîngeros cu PNL?

Nu știm nici acum dacă reuniunea de la Cotroceni a avut loc și dacă s-a discutat flexibilizarea mandatului.
Știm sigur că în absența mimei transparențe, au înflorit zvonurile.
Toate defavorabile lui Klaus Iohannis.

Cînd va înțelege Klaus Iohannis că trebuie să-și schimbe radical politica în relația cu Poporul?
El nu vede că împotriva sa a fost pusă la cale o Conspirație avînd drept țel plecarea de la Cotroceni, fie prin demisie, fie prin suspendare?

Autor: Ion Cristoiu

sursa: cristoiublog.ro