Sări la conținut
Mass Media 6

Ionuţ Dumitru: Măsurile fiscale aprobate vor produce un impact bugetar de circa 3,6% din PIB, suficiente pentru ajustarea deficitului bugetar în 2026.

Dumitru a evidențiat faptul că nu se impun măsuri suplimentare sau creșteri de taxe în următoarele perioade, subliniind că măsurile deja implementate își produc efectele scontate. Deși a fost precaut și a menționat că este prea devreme pentru a trasa concluzii definitive, el a observat că efectele actuale se aliniază în mare măsură cu așteptările inițiale. Ajustările în domeniul cheltuielilor sociale sunt deja evidente, ceea ce sugerează o direcție pozitivă în gestionarea resurselor publice.

Un alt punct esențial pe care Dumitru l-a adus în discuție este importanța îmbunătățirii colectării veniturilor de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Acesta a subliniat că o colectare mai eficientă a veniturilor poate contribui semnificativ la susținerea stabilității financiare a țării. De asemenea, investițiile în eficiența cheltuirii banilor publici vor fi cruciale pentru a maximiza impactul pozitiv al bugetului de stat.

Dumitru a adăugat că, în ciuda provocărilor cu care s-a confruntat economia națională în ultimii ani, România a reușit să evite o criză economică severă. Aceasta este o realizare notabilă, mai ales în contextul instabilității economice globale. Totuși, el a subliniat că este esențială o gestionare prudentă a economiei, menită să stimuleze creșterea economică în viitor.

Pentru ca România să continue pe o traiectorie pozitivă, este crucial să se asigure o stabilitate fiscală și să se implementeze politici care să sprijine dezvoltarea economică. Dumitru a subliniat că, în acest sens, abordările proactive în domeniul fiscal și al cheltuielilor vor juca un rol fundamental. Atunci când sumele publice sunt utilizate eficient, se generează un mediu mai favorabil pentru dezvoltarea afacerilor și atragerea de investiții externe.

România trebuie să rămână focusată pe îmbunătățirea infrastructurii de colectare a impozitelor și pe facilitarea unui climat de afaceri care să sprijine inovația și competitivitatea. Chiar dacă economia poate găsi teme de dezvoltare a modelului său, este important ca guvernanța economică să fie însoțită de transparență și responsabilitate.

Perspectivele economice pe termen lung depind de deciziile strategice luate în prezent. Totodată, este vital ca toate aceste măsuri să fie susținute de o comunicare eficientă cu cetățenii, pentru a-i informa și a-i implica în procesul decizional. O societate bine informată poate contribui la consolidarea stabilității economice și la sprijinirea măsurilor de reformă.

În concluzie, Dumitru îndeamnă la o continuare a reformelor, menținând un echilibru între colectarea veniturilor și cheltuirea responsabilă. Acest model economic ar putea fi cheia pentru a asigura un viitor stabil și prosper pentru România, evenimentele viitoare depinzând în mare măsură de modul în care țara va gestiona resursele disponibile.