Iubind vei învăța să iubești
Dacă oamenii şi-ar umple sufletele cu
iubire,
nu ar mai avea vreme să se plângă pentru nimicurile
vieţii.
Iubește și iubirea te va învăța să iubești
curat.
Iubirea ne face să ieșim din „eul” nostru şi să trăim plenar.
Iubirea ne urcă la Dumnezeu și tot iubirea este criteriul Judecății
de Apoi. Nu ne va întreba Doamne dacă avem multe „cartoane” și
certificări, nici ce funcții am avut, nici prin ce cercuri de
oameni ne-am învârtit, nici ce mașină am condus, nici în ce casă am
locuit, nici ce vacanțe ne-au odihnit, ci ne va întreba cât am
iubit și cât am iertat. Iubirea și iertarea curată transformă
într-o liturghie lăuntrică chipul din om. Dragostea are raze
puternice care prăjește prin flacăra interioară orice umbră de
răutate din exterior, este lumina care alungă întunericul. Iubirea
te transformă în ceea ce iubești și trece de orice barieră, de
orice graniță. Cine iubește nu are ziduri sau temnițe interioare,
ci trăiește bucuria Împărăției Veșnice în starea de grație
divină.
Iubirea naşte îngeri.
Iubirea ne face frumoşi.
Iubirea ne face sănătoşi.
Purtăm lumea în inimă și în minte. Cine nu a găsit ceva bun acolo nu va găsi în exterior. Oamenii sunt ceea ce știm noi să găsim în ei, lumină sau întuneric, slăbiciune sau virtute, bucurie sau durere. Dacă fericirea altora este fericirea noastră atunci ştim că suntem pe drumul iubirii.
Iubirea e o artă a inimii, este viaţă, este răbdare şi
veşnicie.
Nu pot cuprinde iubirea în aceste smerite rânduri şi nici
nu-mi doresc asta, căci i-aş ştirbi din valoare. Iubirea nu se
filosofează, nu se poate cuprinde în tratate, ci se simte, se
gustă, se trăieşte clipă de clipă. Iubirea îţi taie respiraţia, nu
are logică şi este foarte puternică, străbătând munţi, mări, ani,
istorie…
Iubirea este un curcubeu deasupra sufletului
tău.
Este singurul loc curat şi pur care nu are nevoie de
interpretări, de roluri, de scenarii. Cred din toată inima în
puterea iubirii. Suntem pe pământ să ne iubim într-o continuă
lecţie a iubirii. Uneori luăm notă de trecere, alteori picăm
examenele. Până la buza mormântului se dau restanţe la iubire. Dacă
oamenii şi-ar umple sufletele cu iubire nu ar mai avea vreme să se
plângă pentru nimicurile vieţii. Dacă iubeşti ierţi şi ierţi totul
boiereşte, nu doar din vârful buzelor!
Iubirea te iubeşte aşa cum eşti, căci în iubire eu sunt tu şi
tu eşti eu.
Vocaţia fiinţelor vii este iubirea.
Fiecare dintre noi are dreptul să fie
iubit.
A fi în iubire înseamnă a fi şi a locui în
Dumnezeu.
Iubesc Iubirea!
Tu ce iubeşti?
Mă semnez cu un strop de iubire.
ieromonah Hrisostom Filipescu