Omul nu este o mașinărie, dar adeseori se comportă ca și cum ar fi. Mintea, pe cât este de sigură, pe atât este de șireată, înșelătoare, violentă. Ea este ca o fabrică și ne ține ocupați. Și balastru, și treburi productive. Uneori devine liniștită, sacră. Conflict sau pace.

Pe tabla inimii noastre stau scrise o mulțime de cuvinte cărora le schimbăm ordinea, le ștergem sau adăugăm altele. Stările sufletești ne desenează drumuri accidentate sau sigure, monotone sau spectaculoase. Sentimente mici, sentimente mari. Rațiunea creează mașinării, inima modelează umanitatea. Veșnicia nu este a rațiunii, ci a inimii. Avem nevoie să mai punem suflet în ceea ce facem fiecare.

Mintea și inima se ajută una pe alta în mod subtil. Unii cred că mintea e inteligentă și inima e mai bleagă, mai credulă. Alții inversează deșteptăciunea. Există inteligență emoțională. Inima se deschide clipă de clipă și își găsește...