JAR SUB ZĂPEZI, poezia sub greutatea eternității

JAR SUB ZĂPEZI

nu risipi anotimpul iubirii

cât o noapte polară

nici văpaia ei tăinuită sub blănuri

adunate în vânători de demult

vei rămâne o pată de lumină

să-mi țină de ancoră -

chip pictat cu flacără

la vestejirea amurgului

te voi însoți în veșnicie

Aurelian Sârbu