Klaus Iohannis a declarat joi, la recepția organizată la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Europei, că românii sunt cei mai pro-europeni cetățeni ai UE.

Românii sunt cei mai pro-europeni cetățeni ai Uniunii”, a spus preşedintele Iohannis.

„(…) românii sunt în continuare printre cei mai pro-europeni cetățeni ai Uniunii. Aceasta pentru că proiectul european reprezintă pentru noi mult mai mult decât o simplă construcție politică. Când spunem Uniunea Europeană spunem libertate, democrație, pace și prosperitate”, a mai susţinut şeful statului.

La recepție participă președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. De asemenea, printre invitați se află foștii președinți Ion Iliescu și Traian Băsescu, patriarhul Daniel, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Textul discursului integral

„Bine ați venit la Palatul Cotroceni! Îmi face o deosebită plăcere să putem sărbători împreună, astăzi, aici, Ziua Europei. Avem alături de noi un oaspete important, un bun prieten al României, pe domnul Jean-Claude Juncker, Președintele Comisiei Europene.
Mulțumesc, Jean-Claude, că ai acceptat invitația mea și mă bucur mult că îți pot ura bun venit la București în această zi specială în care celebrăm atât Ziua Europei, cât și cei 10 ani de apartenență a României la Uniunea Europeană.
Dincolo de bucuria festivă, orice moment aniversar este totodată și un prilej de reflecție. Avem ocazia să ne gândim la ceea ce înseamnă Uniunea Europeană pentru noi, dar și la ce reprezintă România pentru marea familie europeană.
Uniunea a luat naștere după cel de-al doilea Război Mondial ca un proiect de pace, care a adus prosperitate și unitate pe continentul european. A fost un moment fără precedent, care a modelat ireversibil Europa în care trăim astăzi, transformând-o într-un spațiu al valorilor democratice consolidate. Ca orice mare proiect, Uniunea Europeană s-a confruntat de-a lungul timpului cu numeroase provocări, pe care le-a depășit cu succes.
Dar parcă niciodată Uniunea nu a traversat o perioadă mai complicată ca acum, când trebuie să facă față simultan unor crize profunde. Sunt provocări multiple pe care trebuie să le gestionăm, fie că ne referim la situația de securitate de la granițele Uniunii, la necesitatea reconfigurării proiectului european acum, când pentru prima dată în istoria sa un stat membru decide să părăsească Uniunea, fie că ne referim la amenințările de natură teroristă sau la proliferarea tendințelor eurosceptice, xenofobe ori radicale.
Sunt teste dificile, care ne pun la încercare determinarea, solidaritatea și, poate lucrul cel mai important, care de fapt definește acest proiect – unitatea!
Tocmai de aceea, cred că cel mai bun răspuns la aceste provocări este o Europă mai unită și solidară în soluții și în abordări. Lecțiile trecutului ne-au demonstrat că Uniunea a ieșit întărită din situațiile de criză prin soluții comune, eficiente și durabile.
Sunt convins că proiectul european va continua să se dezvolte dacă vom rămâne cu toții fideli valorilor pe care este clădit întregul edificiu al Uniunii Europene: democrația, libertatea, diversitatea și toleranța.
De altfel, momentul aniversării a 60 de ani de la nașterea Uniunii Europene a dat ocazia statelor membre să își reafirme, la Summitul de la Roma din luna martie, atașamentul față de principiile care au stat la baza fondării Uniunii.
Esența Declarației de la Roma este că numai lucrând împreună și pe baza unor obiective comune, statele membre vor putea duce mai departe proiectul european.

Doamnelor și domnilor, La 10 ani de la aderare, mă bucură faptul că România își păstrează viziunea sa profund pro-europeană. Am spus în nenumărate rânduri, și repet, că obiectivele noastre privind viitorul Uniunii Europene sunt clare: consolidarea pe mai departe a proiectului european și susținerea, ca singură alternativă viabilă, a unei construcții puternice, bazate pe unitate și pe respectul pentru valorile sale fundamentale.
De regulă, la orice aniversare ne facem un bilanț, ne gândim la ce s-a schimbat, cum am evoluat, unde am fi dorit să fim. După un deceniu în Uniunea Europeană putem spune, fără tăgadă, că bilanțul este unul pozitiv, iar progresele înregistrate de România în tot acest timp sunt mai mult decât evidente. În mod cert, aderarea a avut costurile sale, dar acestea au fost cu mult depășite de beneficiile aduse. Așadar, ce au însemnat cei 10 ani de apartenență la Uniunea Europeană pentru România?
În primul rând, opțiunea europeană a reprezentat pentru noi orientarea spre valorile împărtășite cu unele dintre cele mai vechi și consolidate democrații. Ceea ce ne face membri de drept ai Uniunii Europene sunt, mai ales, principiile și valorile de care noi, românii, suntem în mod autentic atașați.
Tocmai datorită acestei reale afinități a societății românești față de valorile și cultura europeană, țara noastră și-a putut contura un profil solid în interiorul Uniunii și și-a demonstrat, de fiecare dată când a fost necesar, angajamentul și loialitatea în susținerea unității, coeziunii și solidarității europene.
Pe parcursul celor zece ani de apartenență, România și-a definit tot mai puternic rolul său în procesul de luare a deciziilor la nivel european, mai cu seamă în privința eforturilor Uniunii de a răspunde așteptărilor cetățenilor săi.
Pentru că, doamnelor și domnilor, oamenii sunt cei care se află în centrul construcției europene. Aceasta este partea cea mai importantă a proiectului european: modul în care, prin deciziile noastre, asigurăm un nivel de trai din ce în ce mai crescut și o viață prosperă și sigură pentru toți europenii.
Din acest punct de vedere, pentru România, efectele benefice ale apartenenței la Uniune sunt incontestabile. Fără susținerea, din toate punctele de vedere, a familiei europene, acele progrese, pe care în prezent le considerăm poate, uneori, de la sine înțelese, s-ar fi produs mult mai lent sau poate nu s-ar fi produs deloc.
Consolidarea democrației și modernizarea instituțională, creșterea economică, intensificarea schimburilor comerciale și a investițiilor străine directe, stimularea antreprenoriatului, accesul la fonduri structurale și de coeziune ale Uniunii Europene sunt beneficii pe care nu trebuie să le uităm nici un moment.
Toate acestea nu reprezintă o simplă enumerare. Sunt realități care au schimbat, la modul cel mai concret, viața de zi cu zi a fiecărui român. Să ne amintim, în același timp, și de drepturile pe care le au românii în calitate de cetățeni europeni. Posibilitatea de a călători liber, oportunitatea de a studia sau de a munci în statele membre ale Uniunii Europene sunt doar câteva dintre cele mai importante.
Doamnelor și domnilor, Astăzi, la zece ani de la aderare, perioadă care a adus beneficii semnificative României, întrebarea firească este: care sunt în continuare pașii de urmat? După un deceniu de apartenență, se poate spune că România a depășit etapa de adaptare la statutul de membru al Uniunii și dispune de voința și capacitatea de a contribui activ la efortul de revigorare și consolidare a proiectului european.
Într-o regiune marcată de provocări complexe, România are atuul de a fi o sursă de stabilitate. Tocmai de aceea, este important să ne consolidăm profilul de partener credibil și să rămânem ferm angajați în susținerea statului de drept, în apărarea libertăților fundamentale și în promovarea economiei de piață.
O oportunitate pentru România este preluarea, în primul semestru din 2019, a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Acest moment reprezintă nu doar prilejul de a ne remarca mai mult la nivel european, dar și o responsabilitate la fel de importantă.
Avem șansa de a consolida viziunea noastră politică asupra viitorului Europei și, implicit, a locului României în această Uniune.
Un obiectiv pe care guvernanții români ar trebui să și-l propună este și utilizarea cât mai eficientă a tuturor instrumentelor și mecanismelor europene care să accelereze dezvoltarea României. Consolidarea țării noastre, din toate punctele de vedere, nu face decât să asigure Europei un important pilon de stabilitate politică, economică dar şi socială în regiune. Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere finalizarea celor două obiective importante ale României în vederea integrării sale depline în cadrul Uniunii, respectiv aderarea la Zona Euro și Schengen. Sunt două obiective legitime pentru România și este interesul nostru strategic să ne racordăm cât mai profund la procesele de integrare europeană. Am speranța că aceste deziderate vor deveni realitate într-un viitor apropiat.
Doamnelor și domnilor, Românii sunt în continuare printre cei mai pro-europeni cetățeni ai Uniunii. Aceasta pentru că proiectul european reprezintă pentru noi mult mai mult decât o simplă construcție politică.
Când spunem Uniunea Europeană, spunem libertate, democrație, pace și prosperitate. Când spunem Uniunea Europeană, spunem viitorul nostru comun în marea familie a națiunilor prospere și dezvoltate. Progresul României este indisolubil legat de destinul Uniunii Europene. Închei, așadar, prin a ura «La mulți ani!» românilor și «Mulți ani!» Europei unite.”