Judecătoarea Raluca Moroșanu a fost îndepărtată dintr-un dosar penal pentru a doua oară într-un interval de mai puțin de o lună, după ce Curtea de Apel București a admis o cerere de recuzare. Această decizie a venit în contextul unor declarații publice făcute de magistrat, în special legate de scandalul Recorder, care s-au dovedit a avea un impact negativ asupra percepției privind imparțialitatea sa. Prima recuzare a avut loc pe 17 decembrie 2025, fiind provocată de solidarizarea Ralucăi Moroșanu cu un alt magistrat.
Recent, judecătoarea a fost recuzată dintr-un nou dosar penal, la solicitarea avocatei unui inculpat. Aceasta a argumentat că comportamentul public al Ralucăi Moroșanu putea influența desfășurarea procesului și deciziile ulterioare. Curtea a acordat atenție acestei plângeri și a hotărât să o recuzeze, susținută de un complet de judecătoare care a considerat că există suficiente motive pentru a pune sub semnul întrebării imparțialitatea magistratului. Avocatul Toni Neacșu, implicat în caz, a subliniat în discursul său importanța neutralității în justiția penală, evidențiind astfel riscurile pe care le presupune încrederea publicului în sistemul judiciar.
Această decizie de recuzare a generat o serie de reacții, inclusiv din partea conducerii Curții de Apel București (CAB). Șefa CAB a declarat că a fost surprinsă de comportamentul public al judecătoarei, considerând că acesta ar putea afecta imaginea instanței. Importanța unei imagini clare și corecte a judecătorilor este esențială pentru menținerea încrederii cetățenilor în sistemul de justiție.
Cazul Ralucăi Moroșanu evidențiază provocările cu care se confruntă judecătorii în perioada actuală, când comunicarea publică și transparența devin din ce în ce mai proeminente. Asemenea situații ridică întrebări importante despre limitările pe care un magistrat ar trebui să le respecte în relatarea publică a opiniilor sale și cum aceste opinii pot influența percepția asupra justiției.
Într-o societate democratică, este esențial ca judecătorii să rămână imparțiali și să evite orice comportament care ar putea fi interpretat ca favoritism sau prejudecată. Deciziile instanței, în special cele ce implică recuzarea unui judecător, subliniază aceste principii fundamentale. Ele nu doar că protejează integritatea procesului judiciar, dar asigură și că acuzarea și apărarea au parte de un tratament echitabil în fața legii.
În concluzie, cazul judecătoarei Raluca Moroșanu subliniază complexitatea și responsabilitățile profesiei judiciare. Imparțialitatea judecătorilor trebuie să fie o prioritate, iar orice factor extern, cum ar fi declarațiile publice, trebuie să fie gestionat cu mare atenție pentru a nu afecta credibilitatea sistemului judiciar. Justiția trebuie să fie percepută ca fiind corectă și echitabilă, iar fiecare judecător are o contribuție esențială în acest proces.