În acest spațiu, puteți citi opera lui Gheorghe Schwartz – Vocalize în do de sus sau mirificele avantaje ale lui SARS-COV-2, cel răsfățat drept „Noul Covid 19” (Cele 124 de Corespondențe necenzurate din Republicile Vandana în vremea pandemiei) apărut la Editura Junimea Iași în 2021

17. Corespondența 13

Concurența benefică adusă de pandemie

Unul dintre multele mari câștiguri aduse de pandemie îl reprezintă modul cum au înțeles oficialii din cele două republici frățești să beneficieze de noile oportunități.

În Republica Umanistă Vandana, după ce majoritatea spațiilor comerciale de pe marile bulevarde și-au tras storurile, s-a decis prin Decret Prezidențial ca:

1. Locul librăriilor, magazinelor de textile, a croitoriilor de lux și chiar a numeroaselor prăvălii cu profil second hand să fie ocupat de farmacii. Astfel, deși numeroase medicamente vitale au dispărut din rafturi, pe fiecare stradă, la o distanță de cel mult 200 de metri să se amenajeze câte o farmacie. Și spațiul publicitar de pe canalele de televiziune și radio a fost planificat să cuprindă 89% reclame pentru medicamente (indiferent dacă disponibile sau nu). În felul acesta, oferindu-se leacurile prin publicitatea electronică, se compensează și lipsa medicilor. (Înțeleaptă decizie!)

2. În locul bijuteriilor, a cofetăriilor, barurilor, restaurantelor și marochinăriilor se vor instala cele mai moderne magazine de pompe funebre, oferind servicii și cu plata în rate cu dobândă la numeroasele bănci partenere.

În Republica Democratică Vandana, după ce majoritatea spațiilor comerciale de pe marile bulevarde și-au tras storurile, s-a decis prin Decret Prezidențial ca;

1. Locul librăriilor, a magazinelor de textile, a croitoriilor de lux și chiar a numeroaselor prăvălii cu profil second hand să fie ocupat de farmacii. Astfel, deși numeroase medicamente vitale au dispărut din rafturi, pe fiecare stradă, la o distanță de cel mult 210 metri să se amenajeze câte o farmacie. Și spațiul publicitar de pe canalele de televiziune și radio a fost planificat să cuprindă 87% reclame pentru medicamente (indiferent dacă disponibile sau nu). În felul acesta, oferindu-se leacurile prin publicitatea electronică, se compensează și lipsa medicilor. (Înțeleaptă decizie!)

2. În locul bijuteriilor, a cofetăriilor, barurilor, restaurantelor și marochinăriilor se vor instala cele mai moderne magazine de pompe funebre, oferind servicii și cu plata în rate cu dobândă la numeroasele bănci partenere.

La ora aceasta, problema care se pune cu multă îndârjire este dacă Republica Umanistă Vandana a preluat geniala decizie de la Republica Democratică Vandana sau dacă Republica Democratică Vandana n-a făcut decât să copieze modelul revoluționar de la Republica Umanistă Vandana. Disputa se află pe rol la Curtea Superioară de Drept Internațional.

18. Corespondența 14

Problema suflătorilor

După cum bine se știe, în afara deosebirilor fundamentale dintre boiaua dulce și boiaua iute, deosebiri ce fac de necomparat obiceiurile strămoșești și nivelul de trai din cele două republici surori, sunt de netrecut cu vederea nici diferențele de climă și de sol. Drept urmare, Republica Umanistă Vandana este acoperită de păduri, în vreme ce în Republica Democratică Vandana pășunile se găsesc la tot pasul. Așa că, printre consecințele tradiționale, în Republica Umanistă Vandana, valorificarea lemnului aduce venituri de 39% din PIB, în timp ce, în compensație, în Republica Democratică Vandana, PIB-ul este susținut de 39,7% prin industria siderurgică. Suflătorii vandani cântă din moși-strămoși în special la instrumente din lemn, în vreme ce în Republica Democratică Vandana copiii sunt îndemnați să învețe să cânte la instrumente de suflat din metal (alamă). (La marile festivaluri internaționale ale fanfarelor, formațiile din R.D.V. se află mai întotdeauna pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere!)

Deși se cunosc de mult aceste minunate talente ale celor două neamuri frățești, unii indivizi – nu mulți la număr, dar de ce să ne ascundem după deget? – sfidând pe față minunata tradiție, au început să dezvolte o falsă cultură. În Republica Umanistă Vandana a apărut un așa-numit compozitor care s-a prezentat la Festivalul Internațional de Compoziție nici mai mult, nici mai puțin cu un concert pentru două (!) trompete și orchestră, iar în Republica Democratică Vandana, un alt individ, al cărui nume nici nu merită să-l amintim, s-a prezentat la același Festival cu un concert pentru clarinet și orchestră!

În mod firesc, cei doi compozitori împreună cu soliștii au fost declarați spioni și condamnați în huiduielile întregii populații. (Și membrii orchestrelor au primit condamnări, dar ceva mai blânde.)

De tradițiile milenare ale celor două republici frățești nu are voie să-și bată nimeni joc!

19. Corespondența 15

Contrabanda cu victimele pandemiei

În urma a numeroase sesizări la forurile internaționale, iată răspunsurile oficiale venite de la factorii de răspundere ale celor două republici surori, Republica Umanistă Vandana și Republica Democratică Vandana. (Întrucât eu sunt acreditat în ambele țări, faptul de a aminti mai înainte una, îmi poate aduce suspendarea de către cealaltă – „Pentru vădită parțialitate”. Așa că, pentru a echilibra balanța, voi transcrie acum primul răspunsul venit din Republica Democratică Vandana.)

„Comunicat. Întrucât pandemia a făcut o mulțime de victime în Republica Umanistă Vandana,

întrucât decedații pur și simplu au fost făcuți nevăzuți (Se spune că în gropi comune – nota mea, nesemnat),

întrucât legile omeniei, strict respectate prin Constituția țării noastre, ne-o impune,

la cererea expresă a poporului frate,

am fost de acord să preluăm decedații și să le oferim o înmormântare și un loc de veci după tradițiile noastre milenare”.

Din partea Republicii Umaniste Vandana, a fost făcut public următorul comunicat:

„Comunicat. Întrucât pandemia a făcut o mulțime de victime în Republica Democratică Vandana,

întrucât decedații pur și simplu au fost făcuți nevăzuți, (Se spune că în gropi comune – nota mea, nesemnat),

întrucât legile omeniei, strict respectate prin Constituția țării noastre, ne-o impune,

la cererea expresă a poporului frate,

am fost de acord să preluăm decedații și să le oferim o înmormântare și un loc de veci după tradițiile noastre milenare”.

Totuși, interesându-ne la fața locului, am găsit că lucrurile nu se desfășoară atât de simplu. Pentru a obține un cadavru, rudele supraviețuitoare ar trebui să completeze o mulțime de acte, a căror rezolvare durează între 2 (doi) și 8,5 (opt și jumătate) ani. Așa că au luat naștere societăți comerciale de utilitate publică gata de a sustrage morții și de a-i transfera ilegal în partea cealaltă a Gardului – A Opta Minune a Lumii. Cum aceste societăți plătesc conștiincios impozitul per capita de decedat, ele sunt acceptate până la apariția legii care să le interzică. Deocamdată legea se află la Comisiile Parlamentare și se prevede a nu fi votată până la încetarea pandemiei. În felul acesta, cumplita boală aduce cel puțin 8,23% beneficii bugetului ambelor republici frățești. (Deocamdată se raportează zilnic destui pacienți care „au pierdut lupta cu ticălosul virus”.)

(„Cu cât mai mulți morți, cu atât mai mare beneficiul!” Dar este cu totul răuvoitor zvonul că pentru a se menține această mortalitate benefică, nu se mărește numărul de locuri în spitale.)

20. Corespondența 16

Viața a revenit la normal în cele două republici frățești

După cum bine se știe, în ciuda conducerii înțelepte a ambelor republici frățești Vandana, rata emigrării pe timp de pace a cunoscut cifre cu totul alarmante. Pentru ca situația să nu scape definitv de sub control, la cererea celor Patru Mari Puteri, s-a instituit o Comisie internațională sub coordonarea unui înalt comisar ONU care „să analizeze fenomenul și să indice soluțiile de urmat”.

Întrucât nici oficialii din Republica Umanistă Vandana și nici cei din Republica Democratică Vandana nu au fost dispuși să ofere situația reală a numărului celor plecați, s-a decis ca, în primă fază, nicio țară să nu mai primească azilanți din „cele două țări aflate sub un binevoitor control preventiv”, astfel încât nici vandanii și nici vündünii n-au mai obținut viza de intrare niciunde. Adică în nicio „țară neutră”. Desigur, s-a afirmat de mai multe ori că măsura este temporară și nu face decât să vină în sprijinul populațiilor din cele două state frățești. Decizia de „a-i închide ca într-o cușcă pe vandani și pe vündüni în interiorul hotarelor lor” a dus, inițial, la numeroase proteste, mai ales că imposibilitatea importurilor și a exporturilor a determinat falimentul unei mari părți a economiilor din statele vizate. În calitate de corespondent special, am putut asista pe viu la restrângerile tot mai mari la care era supusă populația care n-a emigrat la timp. E drept că specula a atins cote inimaginabile și, pe lângă bănci, au fost și câteva familii care s-au îmbogățit, așa cum se întâmplă întotdeauna în orice război. Doar că armele tăceau.

Printre viitoarele familii de miliardari s-au aflat călăuzele care s-au ocupat cu spargerea blocadei. Cum a devenit aproape imposibil să scoți oamenii din cele două Vandane, doritorii de a scăpa „din infernul în care a ajuns țara” erau strecurați doar la anumite momente din noapte și prin locuri tainice ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toţi cei trei sute optzeci şi şapte de kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o ţară în cealaltă. (Un punct de frontieră la fix o sută douăzeci şi nouă de kilometri unul ce altul.) La sugestia Comisiei internaționale sub coordonarea unui înalt comisar ONU care analiza fenomenul, această infracțiune a fost acceptată tacit de grănicerii ambelor țări implicate. Cei ce au izbutit să treacă dintr-o parte în cealaltă a hotarului au primit imediat cetățenia noii lor patrii. Rezultatul? Comisia internațională sub coordonarea unui înalt comisar ONU nu numai că a analizat fenomenul, ci a reușit chiar să și „indice soluțiile de urmat”. În urma exodului clandestin de la sud la nord și de la nord la sud, un recensământ făcut cu multă acuratețe a arătat că atât Republica Umanistă Vandana, cât și Republica Democratică Vandana au raportat o stagnare a emigrărilor, cifrele populațiilor rămânând neschimbate de la atât de benefica recomandare a celor Patru Mari Puteri.

Granițele s-au deschis din nou pentru vandani și vündüni, aceștia putând călători unde voiau cu excepția țării de care-i despărțea Gardul A Opta Minune a Lumii. Viața în cele două republici frățești a revenit la normal, doar uneori amintiri dragi îi făceau pe mulți să le fie dor de locurile devenite acum de nevizitat. Însă pentru alții e mai rău. N-au măcar o țară divizată unde să emigreze.

21. Corespondența 17

Așa în Republica Umanistă Vandana, așa în Republica Democratică Vandana

Cum bine se știe, pandemia ne obligă și la gesturi pentru care nu suntem obișnuiți. Asta este la fel și în cele două republici surori. Unii vandani au decis că singurul mod de a supraviețui acestei perioade este să trăiești de parcă nu ai fi înconjurat de frică și durere. Și unii vündüni gândesc la fel. Dar pentru a putea trăi „ca înainte” ai nevoie de bani. Așa că unii vandani se lasă amăgiți de vorbele dulci ale băncilor și iau împrumuturi. Și unii vündüni fac la fel.

Și în Republica Umanistă Vandana, la fel ca în Republica Democratică Vandana, băncile își lansează mrejele languroase pe toate canalele, știind că sunt protejate de stat. (Adică și în Republica Umanistă Vandana, la fel ca în Republica Democratică Vandana cămătăria este strict interzisă. Doar băncile au acest drept. Când un ticălos de cămătar dă cu dobândă un împrumut unui disperat ori unui fraier, zaraful particular sau în grup organizat este pe bună dreptate judecat și pedepsit. Când cămătarul de stat sau particular poartă numele „bancă” este sprijinit și apărat de lege. Așa în Republica Umanistă Vandana, așa în Republica Democratică Vandana.)

După datele oficiale, pe timpul pandemiei, băncile se bucură de câștiguri imense. Așa în Republica Umanistă Vandana, așa în Republica Democratică Vandana. Aceasta este totuși o problemă și pentru Republica Umanistă Vandana și pentru Republica Democratică Vandana. Cămătarii-bănci sunt filiale ale unor țări străine – desigur prietene –, iar banii pleacă din republicile frățești în acele locuri binecuvântate.

„Când nu vor mai avea ce suge din țara noastră, cămătarii-bănci își vor lua jucăriile și vor pleca, luând cu ei și banii noștri!” se plânge câte un vandan și câte un vündün.

„Asta este sabotarea intereselor statului! se enervează statul atât în Republica Umanistă Vandana, cât și în Republica Democratică Vandana. Asta este o mare minciună: întotdeauna băncile vor mai avea ce suge de la noi, măcar dobânzile!” atât în Republica Umanistă Vandana, cât și în Republica Democratică Vandana.

„Măcar de ar cere dobânzi mai mici la împrumuturile făcute de noi și de ar oferi dobânzi ceva mai mari la depozitele noastre” se mai tânguie câte un vandan inconștient și câte un vündün total fără minte, cerând amândoi ajutorul statului.

„Politica bancară nu depinde de noi!” li se răspunde. După care li se oferă un curs savant de economie politică din care nici vandanul inconștient și nici vündünul iresposabil nu înțelege nimic.

22. Corespondența 18

Și națiunile vii, la fel ca oameni vii, se manifestă diferit

După cum bine se știe, în viață oamenii sunt diferiți, doar în moarte sunt la fel. Faptul că și națiunile se manifestă diferit dovedește că este vorba despre niște națiuni vii. Iată două comunicate de la cel mai înalt nivel în cele două republici surori:

În Republica Democratică Vandana, a fost difuzat următorul Comunicat:

„1. În condițiile pandemiei care a lovit întreaga planetă, oamenii de știință vündüni s-au dovedit și de data aceasta în vârful cercetării științifice. Un colectiv de savanți reuniți într-un grup de cercetători de elită a descoperit cu argumente zdrobitoare că boiaua iute reprezintă cel mai eficace remediu împotriva virusului. Nici nu este nevoie de un vaccin pentru a-l învinge! Singura condiție este ca populația să consume cât mai multă boia iute și să renunțe definitiv la boiaua dulce.

2. Întrucât o anumită țară vecină cultivă inconștient boia dulce și o exportă în mod criminal, cerem Consiliului de Securitate ONU să intervină hotărât, până ce nu e prea târziu!

Semnat: Președintele Republicii Democratice Vandana, Doctor William August r’Bamba”.

În aceeași zi și la aceeași oră (!), în Republica Umanistă Vandana, a fost difuzat următorul Comunicat:

„1. În condițiile pandemiei care a lovit întreaga planetă, oamenii de știință vandani s-au dovedit și de data aceasta în vârful cercetării științifice. Un colectiv de savanți reuniți într-un grup de cercetători de elită a descoperit cu argumente zdrobitoare că boiaua dulce reprezintă cel mai eficace remediu împotriva virusului. Nici nu este nevoie de un vaccin pentru a-l învinge! Singura condiție este ca populația să consume cât mai multă boia dulce și să renunțe definitiv la boiaua iute.

2. Întrucât o anumită țară vecină cultivă inconștient boia iute și o exportă în mod criminal, cerem Consiliului de Securitate ONU să intervină hotărât, până ce nu e prea târziu!

Semnat: Președintele Republicii Umaniste Vandana, Doctor Alfred Q. Zumba”.

În Consiliul de Securitate ONU, Reprezentantul Insulelor Guru Guru, E.S. ambasadorul Janos Kotov, a pus o întrebare cu totul neavenită: „Cum de cele două republici frățești au postat în aceeași zi și la aceeași oră cele două Comunicate?” Și a tras concluzia E.S. ambasadorul Janos Kotov: „Cine a fost cel ce l-a elaborat și cine a fost cel ce l-a plagiat? Deoarece textul a apărut simultan în cancelariile celor două țări emitente, rezultă că reprezentanții celor două națiuni nu se manifestă diferit, ceea ce dovedește, că ar putea fi vorba despre niște națiuni ce nu (mai) sunt vii.”

Cele Patru Mari Puteri au hotărât în unanimitate ca intervenția Insulelor Guru Guru să nici nu fie menționată în Procesul Verbal.

23. Corespondența 19

Niciunde altundeva în lume

După cum bine se știe, s-a nimerit ca ambele republici frățești Vandana să se găsească în plină campanie electorală prezidențială. Prin mulțime circula un banc subversiv care sugera că unul dintre cele mai grozave simptome ale virusului este tocmai perioada pregătitoare a alegerilor, mai gravă decât toate relele suportate din pricina restricțiilor. De data asta, trebuie recunoscut că o asemenea afirmație este nu numai mincinoasă, ci chiar dușmănoasă. Nicicând în restul timpului, atât președintele, cât și contracandidații lui, nu vorbesc atât de drăgăstos cu poporul, nicicând în restul timpului nu se promit atâtea, nicicând nu se spun atâtea lucruri despre ilegalitățile săvârșite în ultimii ani, ilegalități comise desigur doar de rivalii ticăloși. În ceea ce-l privește pe Președintele în exercițiu, acesta mai are mereu un as în mânecă. Țara pe care cu atâta înțelepciune o conduce se află graniță la graniță cu un stat vecin frățesc, așa că tot ce trebuie recunoscut drept eșec se poate pretinde că a venit – „în mod ticălos” – din partea cealaltă a gardului.

După cum bine se știe, Președintele în exercițiu al Republicii Democratice Vandana, Doctor William August r’Bamba, a afirmat de 28 (douăzeci și opt) de ori într-un singur discurs (!) că până și pandemia a fost adusă în țară „drept armă diversionistă” de către „mizerabilul” candidat al opoziției, colonelul Robert Gicu Augustus Octavianus Klapek Junior și de 41 (patruzeci și unu) de ori în același discurs că „avem indicii sigure că toate relele aduse de crunta boală au fost direcționate prin mijloace specifice din Republica Umanistă Vandana. Fapt pe care trebuie să-l analizăm în liniște și să găsim răspunsurile cuvenite”.

În Republica Democratică Vandana, pe parcursul întregii campanii electorale au apărut pe tonete curmale la preț redus și agende cu chipul zâmbitor al Președintelui Doctor William August r’Bamba.

După cum se știe, Președintre în exercițiu al Republicii Umaniste Vandana, Doctor Albert Q. Zumba, a folosit același discurs, doar că „arma diversionistă” adusă în țară de „mizerabilul” candidat al opoziției, judecătorul Ludovic Y. Z. Aschperhazy a fost pomenită doar de 19 (nouăsprezece) ori în același discurs, în vreme ce „atacul în forță prin expedierea pandemiei din Republica Democratică Vandana prin intermediul unor așa-zise colete cu ajutoare umanitare” a fost repetat de 52 (cinzeci și două) de ori. Îndemnul Președintelui Doctor Albert Q. Zumba către populația profund revoltată a fost un îndemn la calm și angajamentul că lucrurile vor fi rezolvate legal prin mijloace specifice.

În Republica Umanistă Vandana, pe parcursul întregii campanii electorale au apărut pe tonete smochine la preț redus și calendare cu chipul zâmbitor al Președintelui Doctor Albert Q. Zumba.

Fiind plătit în calitate de corespondent special în ambele minunate țări, spre a nu-mi pierde acreditarea, voi spune că niciunde altundeva în lume, președinții aflați în campanie electorală nu dispun de această pârghie strălucită care să permită aruncarea peste gard a „doveditelor amenințări iresponsabile”. Și asta nu numai pentru că niciunde în lume președinții aflați în campanie electorală nu dispun de un stat soră folosibil drept recicle bin, ci fiindcă niciunde în lume nu există două popoare frățești la fel de viteze (în campanie electorală) ca poporul vandan și, respectiv, poporul vündün.

24. Corespondența 20

Un amendament de lege doar pentru timpul stării de pandemie

Cu mult timp în urmă, pe vremea lui Julius Zimberlan al Optulea, în localitatea Brandul Mic din fostul Regat Vandana (de tristă amintire), trăia un tăbăcar harnic pe nume Joseph von Raspertal. Acest Joseph se legitima cu titlul nobiliar dobândit încă de bunicul său care a apărat cu arma în mână mica localitate Raspertal. Astăzi nu mai este clar de cine a apărat cu atâta vitejie Joseph localitatea Raspertal, mai ales că mica localitate nici nu mai poate fi identificată pe vreo hartă. Totuși, într-o monografie a comunei Brandul Mic, aflat azi în Republica Vandana de Nord, este pomenit și un oraș Raspertöl, care s-ar fi învecinat cândva la vest cu Brandul Mic.

Un anume Gregor Nichita Zump din comuna Brandul Mare, aflat azi în Republica Vandana de Sud (Rapublica Democratică Vandana sau, mai pe scurt, R.D.V.), s-a revendicat drept descendent pe linie maternă din Joseph von Raspertal, harnicul tăbăcar dispărut fără urmași. Pe vremea lui Julius Zimberlan al Optulea, în Regatul Vandana (de tristă amintire) era în vigoare o lege care stipula că bunurile unui răposat fără moștenitori până la gradul al treilea intrau în posesia statului. Cum, mai târziu, după 24 septembrie (după unele surse în 1947, după altele în 2008), pentru a nu izbucni şi următorul măcel, Marile Puteri au decis să se nască două noi state Vandana: Vandana de Sud şi Vandana de Nord, noul regim de la Nord a lărgit dreptul de moștenire până la cea de al patrulea grad de rudenie, în vreme ce în Sud s-a menținut vechea lege de pe vremea lui Julius Zimberlan al Optulea. Cum harnicul tăbăcar Jospeh von Raspertal a lăsat în urmă o avere frumușică, domnul Gregor Nichita Zump nădăjduia să dobândească o avere cu ajutorul căreia să poată cumpăra fabrica de spirt și drojdie din comuna Brandul Mare, comună aflată azi în Republica Vandana de Sud. Primarul din Brandul Mic a refuzat categoric să semneze retrocedarea bazându-se pe următoarele două „argumente beton”:

1. Din mai multe surse bibliografice rezultă că pomenitul oraș Raspertöl, care s-ar fi învecinat cândva la vest cu Brandul Mic, nu este în niciun caz identic cu localitatea Raspertal pe care a apărat-o cu vitejie bunicul numitului Joseph von Raspertal (și în nici un caz von Raspertöl).

2. Petentul Gregor Nichita Zump este cetățean al Republicii Democratice Vandana sau, mai pe scurt, R.D.V., țară unde mai este în vigoare legea de pe vremea lui Julius Zimberlan al Optulea, cea care stipulează limpede că bunurile unui răposat fără moștenitori până la gradul al treilea intră în posesia statului.

Dar nici domnul Zump și nici oficialitățile din Brandul Mare nu s-au lăsat cu una cu două, mai ales că averea rămasă după harnicul tăbăcar ar salva fabrica de spirt și drojdie de un iminent faliment ce ar arunca pe drumuri patruzeci și trei de familii. Așa că, la insistențele unui mare număr de vündüni, Parlamentul Republicii Democratice Vandana a votat în regim de urgență un amendament la vechea lege de pe vremea lui Julius Zimberlan al Optulea prin care drepturile de moștenire pe vreme de pandemie sunt valabile până la descendenții de gradul IV.

La ora actuală, procesul aflat pe rol este tărăgănat de către cei din Brandul Mic în nădejdea ca speratul vaccin care va pune capăt pandemiei va pune capăt și disputei, întrucât amendamentul votat în regim de urgență de Parlamentul Republicii Democratice Vandana arată clar că își poate exercita puterea doar în stare de pandemie.

SCHWARTZ Gheorghe / http://cotidianul.ro/