Nu am avut niciodată porniri anti-Soros, dar în ultimii doi ani m-au pus pe gânduri criticile întețite și atacurile virulente declanșate dincolo și dincoace de Atlantic la adresa miliardarului american George Soros și a ONG-urilor finanțate de acesta, începând cu binecunoscuta Fundație pentru o Societate Deschisă.

Actualul președinte al SUA, Donald Trump, și alți reprezentanți ai administrației sale l-au acuzat, încă din timpul campaniei electorale de anul trecut, că a avut un rol nefast pentru democrația din țara sa adoptivă. În țara sa de baștină, Ungaria, a fost declarat persona non grata de guvernul conservator al lui Viktor Orban, fiind acuzat de influențe nefaste asupra presei și justiției. La fel, a fost acuzat de către guvernul conservator din Polonia de dobândirea unui control în presă, în justiție și în alte instituții fundamentale. Rolul lui Soros și al ONG-urilor sale a fost pus în discuție în recenta campanie electorală și în Austria, un stat cu o democrație consolidată din Uniunea Europeană. Implicarea lui Soros a început să fie criticată și în România în acest an, îndeosebi de către reprezentanții PSD, inclusiv de președintele Liviu Dragnea.

Procuroarea lui Dragnea și adeptele lui Soros și Macovei

Publicarea recentă în presă a unei fotografii în care procurorul Alexandra Lăncrănjean, din structura centrală a DNA, devenită vedetă națională după ce a început urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea, președintele PSD și președintele Camerei Deputaților, alături de Cristina Guseth, Raluca Prună, Andreea Pora, Sabina Fati și Camelia Bogdan, ridică problema legăturilor și influențelor pe care le pot exercita ONG-urile finanțate de George Soros asupra magistraților procurori sau judecători din România. Companioanele procurorei Lăncrănjean fac parte din cercul apropiat al fostului ministru de justiție Monica Macovei, care a fost unul din principalii emisari ai lui George Soros în România în ultimele două decenii. După ce a servit, ca procuror, 7 ani în regimul comunist și 7 ani în cel postcomunist, Monica Macovei a absolvit Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, înființată și finanțată de George Soros, și a devenit vicepreședinte și apoi președinte al Asociației Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinky (APADOR-CH), organizație neguvernamentală finanțată de miliardarul american. În anumite cercuri s-a vehiculat că Monica Macovei ar fi primit de la Budapesta, pe filieră sorosistă, draftul cu proiectul de lege privind reforma în domeniile proprietății și justiției, pe care l-a inițiat ca ministru de Justiție în 2005, care a fost adoptat prin asumarea răspunderii de către guvernul PNL – PD condus de Călin

Popescu-Tăriceanu și care a avut efecte nefaste asupra proprietății și justiției din România. Tot ca ministru de Justiție, în perioada 2005-2007, Macovei a racolat-o și promovat-o pe Laura Codruța Kovesi, procuror general al României, pe Daniel Morar, procuror-șef al DNA, și pe primii șefi ai Agenției Naționale de Integritate, Cătălin Macovei și Horia Georgescu.

Cristina Guseth este cunoscută ca fiind prietena și partenera de plajă a Monicăi Macovei. Guseth a fost director de programe la Fundația Soros pentru o Societate Deschisă în perioada 1991-1997, iar din 1998 a devenit director al Fundației Friedom House România, altă organizație finanțată de George Soros. Relația apropiată cu Cristina Guseth n-a împiedicat-o pe Monica Macovei să atribuie Friedom House, prin încredințare directă, în perioada în care a fost ministru de Justiție, efectuarea unui audit asupra Parchetului Național Anticorupție, PNA, pentru care Ministerul Justiției a achitat suma de 40 de mii de euro. Nu și-a făcut nicio problemă de integritate, iar auditul a fost realizat după pofta sa, acesta servindu-i drept motivație pentru transformarea PNA în DNA. La conferințele organizate de Freedom House în tot felul de locații atractive au participat, după cum avea obiceiul să se laude Cristina Guseth, sute de ziariști și de magistrați. În toamna anului 2015, Macovei a încercat să o promoveze pe Guseth ministru de Justiție în guvernul Dacian Cioloș, deși nu avea studii juridice (fiind inginer electronist de profesie). Același guvern a nominalizat-o în acest sens, dar a fost respinsă în urma prestației lamentabile în fața Comisiilor juridice reunite ale Senatului și Camerei Deputaților. Raluca Prună este o altă apropiată a lui Macovei, fiind angajată asistent la cabinetul de europarlamentar al acesteia, iar ulterior promovată expert în cadrul Comisiei Europene de la Bruxelles. Și Prună a avut tangență cu Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, unde a obținut un masterat în științe politice. După eșecul cu Guseth, Macovei a reușit să o impună ca ministru de Justiție în guvernul Cioloș pe fosta sa asistentă Raluca Prună, absolventă de filozofie și drept. Andreea Pora și Sabina Fati sunt cunoscute ca jurnaliste, ambele colaborând cu Revista „22“, înființată și finanțată tot de Fundația Soros pentru o Societate Deschisă. Camelia Bogdan este judecătoarea care l-a condamnat pe patronul trustului Intact, Dan Voiculescu, după ce a devenit președinte al completului de judecată, în urma arestării predecesorului său Stan Mustață, la ordinul șefilor Binomului SRI-DNA, și este cunoscută drept o colaboratoare a ONG-urilor finanțate de Soros.

Cum a ajuns procurora Lăncrănjean la DNA?

Alexandra Lăncrănjean a mai fost văzută în compania judecătorilor Cristi Danileț și Camelia Bogdan, inclusiv în localuri de karaoke, potrivit unor relatări de presă de anul trecut. Judecătorul Danileț a fost consilier al ministrului de Justiție Monica Macovei și un membru vocal al CSM în perioada 2011-2017. Lăncrănjean și Danileț au devenit colegi la Institutul Național al Magistraturii, unde ambii au fost angajați formatori ai viitorilor procurori și judecători din 2012, respectiv 2013. Pe de altă parte, judecătorul Danileț și procurorea Lăncrănjean au colaborat în cadrul Asociației Liderjust, la care aceasta deține funcția de președinte din 2014. Organizația are ca scop principal organizarea de cursuri de instruire pentru tinerii procurori și judecători din țara noastră, sub sloganul „Lideri în Justiție“. În presă au apărut dezvăluiri că Liderjust ar fi primit finanțări din SUA, Olanda, Norvegia și Germania, precum și că procurora Lăncrănjean a participat, în calitate de șef al acestei asociații, la programe de studii în Franța, SUA, Spania, Portugalia, Olanda, Belgia (la Bruxelles).

În actualul context, instituțiile abilitate, începând cu Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară, ar trebui să verifice conexiunile Asociației Liderjust cu ONG-urile finanțate de George Soros, în care sunt implicate companioanele sale, precum și cine sunt membrii și care sunt sursele de finanțare ale acestui ONG. De asemenea, ar trebui să verifice modul în care a avut acces procurora în structura centrală a DNA, având în vedere că toate companioanele din fotografie sunt apropiate ale procurorului-șef Laura Codruța Kovesi, fiind cunoscute ca susținătoare fervente și constante ale acesteia de mai bine de un deceniu. Mai mult, Raluca Prună a fost cea care a propus, în calitate de ministru de Justiție, reînvestirea lui Kovesi în funcția de procuror-șef al DNA în 2016. Pe lângă acestea, Agenția Națională de Integritate ar trebui să verifice dacă nu există o stare de incompatibilitate între funcția de procuror a Alexandrei Lăncrnjean și calitatea de președinte al Asociației Liderjust, care nu are statut de asociație profesională, ca Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România sau Asociația Procurorilor din România.

Accederea procuroarei Lăncrănjean în DNA prezintă unele suspiciuni, în condițiile în care în octombrie 2015 nu s-a prezentat la interviu, iar în noiembrie 2016 a picat interviul, totuși a fost angajată cu delegare pe șase luni, în ianuarie 2017, iar în iulie a.c. i-a fost prelungită delegarea cu încă șase luni. La începutul lunii octombrie 2017 a reușit să treacă interviul de la DNA și în scurt timp i-a fost repartizat dosarul lui Liviu Dragnea cu afacerea Tel Drum, un dosar deosebit de complex și complicat pentru un procuror în vârstă de 33 de ani și cu o vechime în profesie de doar șapte ani (în perioada 2010-2013 a activat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, în perioada 2013-2016 a fost procuror delegat la Parchetul de pe lângă Judecătoria București, iar din ianuarie 2017 activează la DNA). În ultimii cinci ani am devoalat implicarea frauduloasă a liderului PSD, Liviu Dragnea, în Referendumul din iulie 2012 și în afaceri dubioase derulate cu Tel Drum și alte firme controlate în Teleorman și în alte județe. Am devoalat inclusiv că Dragnea a fost favorizat de unii șefi din DNA și SRI. Dar aceasta nu înseamnă că pot să fiu de acord cu o eventuală execuție la comandă în ultimul dosar, având în vedere conexiunile procurorului de caz cu ONG-uri finanțate de George Soros și modul în care a avut acces în DNA. Prin prisma acestor suspiciuni, ar fi mai indicat ca procurora Lăncrănjean să formuleze o cerere de abținere din noul dosar al lui Dragnea și acesta să fie repartizat unui procuror mai experimentat, asupra căruia să nu planeze nicio suspiciune de partizanat, din lipsă de imparțialitate.

Procurori orădeni în siajul lui Guseth și Danileț

Alexandra Lăncrănjean nu este singurul procuror din DNA care are legături cu adepții lui George Soros și Monica Macovei. Recent, am aflat de legăturile extrem de apropiate a doi tineri procurori din cadrul Serviciului Teritorial Oradea al DNA, Ciprian Man și Cristian Ardelean, cu Cristina Guseth și Vasilică Cristi Danileț. Ciprian Man a fost angajat în DNA în 2010, la vârsta de 30 de ani, iar Cristian Ardelean în 2014, la vârsta de 31 de ani. La finele anului 2013, Ciprian Man a fost numit de Laura Codruța Kovesi procuror-șef al DNA Oradea, devenind cel mai tânăr șef de serviciu teritorial. Tinerețea nu a fost însă un atu, dacă avem în vedere că DNA Oradea a înregistrat în acest an 53 de achitări pentru diverse infracțiuni deferite instanțelor de judecată. Acest număr mare de achitări a fost cauzat în principal de metodele abuzive de anchetă patentate la DNA Oradea în ultimii ani: înțelegeri frauduloase cu denunțători condamnați sau inculpați, denunțuri fixate și chiar falsificate, șantajarea martorilor, efectuarea de acte premergătoare sau de acte de urmărire penală fără delegare sau fără a fi înregistrat dosar penal, utilizarea de interceptări nelegale, neverificarea apărărilor formulate de suspecți sau inculpați ș.a.

Danileț și Guseth i-au sprijinit și felicitat constant pe procurorii Man și Ardelean, inclusiv de zilele lor de naștere. Legătura mai strânsă a fost cu judecătorul Danileț, cu care s-a intersectat profesional în perioada în care acesta a deținut funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Oradea (2009-2010). Danileț l-a ajutat pe procurorul Man când a formulat o sesizare disciplinară la CSM împotriva fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunaul Bihor Viorel Gavra, care a fost acuzat că ar fi intervenit în vederea soluționării favorabile a unui dosar penal al soției sale, sesizare în urma căreia a fost exclus din magistratură. Culmea ironiei este însă că judecătorul Danileț este acuzat că, anterior, în timp ce era membru al CSM, ar fi intervenit în mod insistent și repetat la prim-procurorul Gavra să-i prelungească delegarea cu încă șase luni procurorului Cristian Ardelean la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, în timp ce acesta era titularizat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd. În perioada respectivă, procurorul Ardelean a fost depistat în urma unui control având multe dosare nesoluționate și deținând ilegal înregistrări originale ale unor convorbiri telefonice. Astfel, s-a pus în discuție sancționarea sa disciplinară. De asemenea, Danileț l-a ajutat pe Man ca martor al acuzării într-un dosar instrumentat de acesta avocatului Ioan Sava pentru un șantaj inventat dintr-o postare online la adresa unei judecătoare apropiate, pentru care a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în cursul acestui an.

Legătura cu Cristina Guseth este confirmată de felicitările pe care aceasta i le-a adresat pe Facebook procurorului Cristian Ardelean, în data de 17 decembrie 2015, după ce acesta l-a reținut pe președintele PSD Satu Mare, într-un dosar în care a fost audiat la DNA în ziua respectivă și președintele PSD, Liviu Dragnea. Adresarea la persoana a doua singular și cu diminutiv („Felicitări, Cristi Ardelean!“) denotă o relație strânsă, apropiată. Sugestiv este și modul în care procurorul Ardelean a fost ajutat la Consiliul Superior al Magistraturii, cu ocazia participării la un concurs pentru promovarea în funcție organizat în data de 29 februarie 2012. Prin Hotărârea nr. 33 din 28 februarie 2012, Comisia de organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a decis că procurorul Cristian Ardelean nu poate participa la concurs pentru că nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 44 din Legea nr. 303/2004, întrucât până la data res­pectivă nu a obținut un calificativ, activitatea desfășurată ca procuror nefiind evaluată niciodată. Oare de ce? Procurorul Ardelean a formulat o contestație care i-a fost admisă de Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori, prin Hotărârea nr. 65 din 8 martie 2012, semnată de vicepreședintele CSM Oana Smith-Hăineală, o altă apropiată a ONG-urilor sorosiste, cu motivarea că, între timp, activitatea acestuia a fost evaluată și a obținut calificativul „foarte bine“. Cine i-a pus o vorbă bună într-un timp atât de scurt?

Atenție la ONG-urile care fac daruri!

În concluzie, există indicii că anumiți procurori au fost sprijiniți să acceadă și să promoveze în cadrul DNA de către reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale cu finanțare străină și de colaboratori din justiție ai acestora. Este vorba de procurori tineri, de regulă, absolvenți mediocri ai unor facultăți de drept mai puțin consacrate, și cu o experiență profesională redusă, pentru a fi manipulabili și a executa comenzile primite (gen Mircea Negulescu, Ciprian Man, Jean Uncheșelu, Alexandra Lăncrănjean ș.a). Astfel de procurori au fost îndoctrinați încă din Institutul Național al Magistraturii și continuând cu cursurile de instruire organizate de ONG-urile finanțate de Soros, unde li se inoculează că ar fi niște mici Dumnezei și că nu trebuie să se supună nimănui. La fel de grav este că li se induce o anumită desconsiderare a clasei politice, a puterii legislative și a puterii executive, precum și a judecătorilor și procurorilor mai vârstnici care nu s-au format sub egida Institutului Național al Magistraturii.

O astfel de pervertire ne aduce aminte de trista perioadă bolșevică de după al Doilea Război Mondial. Ce idee reformatoare le-a putut insufla Monica Macovei, fost procuror comunist vreme de aproape un deceniu, fiica unui magistrat bolșevic, promovat în Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România și decorat de Nicolae Ceaușescu cu distincția supremă „Steaua RSR“? Ce idee inovatoare le-a putut insufla Raluca Prună, despre care se spune că ar fi fiica unui fost ofițer acoperit al Securității ceaușiste și care a absolvit o facultate de drept privată din cadrul unei universități neacreditate în perioada respectivă (Universitatea Ecologică) și nu a activat niciodată în magistratură? Or, ce idee inovatoare le-a putut insufla Cristina Guseth, care își ascunde din CV cei șapte ani dinainte de Revoluție, respectiv perioada de după absolvirea facultății?

Pentru o reală independență a justiției, procurorii și judecătorii ar trebui să evite și să declare nu numai contactele cu politicienii, ci și contactele cu reprezentanții a diverse organizații neguvernamentale care caută să și-i apropie și să-i influențeze, folosindu-se de diverse programe de studii, simpozioane sau conferințe cu titulaturi pompoase. Imixtiunea în justiție a unor ONG-uri și colaboratori ai acestora din Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv în promovarea mediatică a unor procurori și judecători, este la fel de nocivă ca și imixtiunea politicienilor.