PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

L E G E

privind pensiile militare de stat

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.

Art. 2. – Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat sunt următoarele:

a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;

b) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

c) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;

d) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;

e) principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat, de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;

f) principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei.

Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) militar – cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat pe bază de contract, precum şi preotul militar, aşa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar;

b) poliţist – funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;

c) funcţionar public cu statut special – funcţionarul public cu statut special, din sistemul administraţiei penitenciare încadrat în Ministerul Justiţiei sau în unităţi subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată;

d) pensionar militar – persoana definită la lit. a)-c), care beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;

e) vechimea în serviciu – perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:

1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;

2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;

3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;

4. a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;

5. a fost în captivitate;

6. a îndeplinit activităţi pastoral-misionare, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, prin încheierea unui contract individual de muncă.

f) vechime cumulată – perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii;

g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa I şi/sau a II-a de muncă;

h) stagiu potenţial – perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;

i) stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la lit.a)-c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii;

j) vârstă standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;

k) case de pensii sectoriale – casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, care îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege şi funcţionează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională.

Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.

Art. 5. – (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi exercită controlul aplicării acestora.

(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 6. – Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.

Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, de către autorităţile, instituţiile publice sau orice altă instituţie care deţine astfel de informaţii.

Art. 8. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de

asigurări sociale, sumele necesare organizării şi funcţionării sistemului pensiilor militare de stat şi a altor prestaţii prevăzute de lege.

Art. 9. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:

a) normale;

b) deosebite;

c) speciale;

d) alte condiţii.

Art. 10. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac parte beneficiază de condiţiile de muncă specifice funcţiilor din care au fost detaşaţi sau funcţiilor asimilate/similare, după caz.

Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.

(2) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001, cu modificările ulterioare, aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiţiei, se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

(3) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi militarilor, poliţiștilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care au trecut în rezervă/retragere, respectiv au încetat raporturile de serviciu, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:

a) pensii militare de stat;

b) alte drepturi de asigurări sociale.

Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.

CAPITOLUL II

Sistemul pensiilor militare de stat

Art. 14. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia de serviciu;

b) pensia de invaliditate;

c) pensia de urmaş.

SECŢIUNEA 1

Pensia de serviciu

Art. 15. – Pensia de serviciu poate fi:

a) pentru limită de vârstă;

b) anticipată;

c) anticipată parţială.

Art. 16. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;

b) au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 17. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securitate naţională;

b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) La acordarea pensiei de serviciu anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.

Art. 18. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;

b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin.(1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.

(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parţială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu.

Art. 19. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu,

dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.

Art. 20. – La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine, din oficiu, pensie de serviciu pentru limită de vârstă.

Art. 21. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:

a) pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:

Vechime realizată în condiţii deosebite şi/sau în grupa a II-a de muncă (ani împliniţi)

Reducerea vârstei prevăzute la art.16 alin.(2):

AniLuni.....

b) pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:

Vechime realizată în condiţii speciale şi alte condiţii şi/sau în grupa I de muncă

(ani împliniţi)

Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):

Ani Luni............................

(2) Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiţii stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.

Art. 22. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în calitate de personal din unităţi/structuri de intervenţie şi acţiuni speciale, personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, avioane de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, aeronave de transport, aeronave de instrucţie ale şcolilor militare de aviaţie, scafandrii, precum şi personalul din unităţile de comunicaţii, radiolocaţie şi război electronic beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime ca militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate, de cel puţin 10 ani.

(2) La împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.

Art. 23. – (1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.

(2) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde şi sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1822/2004, cu modificările ulterioare.

Art. 24. – La stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condiţiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1822/2004, cu modificările ulterioare, astfel:

a) 1 an şi 3 luni,în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;

b) 1 an şi 6 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;

c) 2 ani, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în alte condiţii.

Art. 25. – (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16-18, art. 22 şi art. 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.

(3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.

Art. 26. – (1) Pentru cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) şi b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.

(2) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).

(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.

Art. 27. – Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii, sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opţional, în unul dintre sisteme.

Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c). La media obţinută se adaugă un spor de până la 15% în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.

(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 39, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.

(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.

(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, este cea prevăzută la alin. (1) şi (2).

(5) În situaţia în care baza de calcul stabilită potrivit alin. (3) este mai mică decât cea stabilită potrivit alin. (1), personalul aflat în misiune permanentă în străinătate poate opta pentru situaţia cea mai avantajoasă.

(6) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune.

(7) Pentru personalul militar, polițiștii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se stabileşte potrivit prevederilor art. 29.

(8) La stabilirea venitului brut nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 29. – (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28, fără a se putea depăşi venitul brut utilizat la calculul pensiei la data deschiderii dreptului la pensie.

(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special cu o vechime cumulată de până la 25 ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală.

Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupa I şi/sau a II-a de muncă, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), se acordă militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii.

(2) În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) au lucrat mai puţin de 20 ani în condiţii deosebite, respectiv mai puţin de 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii, la procentul corespunzător activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupa I şi/sau a II-a de muncă, fără a depăşi procentul prevăzut la art. 29 alin. (2).

Art. 31. – (1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale. Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut.

(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală la bugetul de stat, suportată de personalul prevăzut la art.1, nu va diminua soldele/salariile nete realizate lunar.

SECŢIUNEA a 2-a

Pensia de invaliditate

Art. 32. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:

a) producerii unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.

Art. 33. – Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 32 lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.

Art. 34. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:

a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;

c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Art. 35. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

(2) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală.

Art. 36. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională.

(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la alin. (1).

(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la alin. (1) emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.

(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.

(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale,

Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz.

(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.

(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor, pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive şi executorii.

Art. 37. – Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.

Art. 38. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu.

Art. 39. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29 şi 30.

(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 și 26.

(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea efectivă se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii de 25 de ani prevăzută la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:

a) 1% pentru invaliditate de gradul I;

b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;

c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.

(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

(5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin.(1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:

a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;

b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;

c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

Art. 40. – Pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază avută la data respectivă, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care are dreptul.

Art. 41. – (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie pentru însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii.

(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

(3) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.

Art. 42. – (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico-militară.

(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) redobândirea capacităţii de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală, atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 36.

Art. 43. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);

c) au dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 alin. (1) lit. b) şi ale art. 18 alin. (1) lit. b).

(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiei centrale de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

Art. 44. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca, pentru expertizare, pensionarul de invaliditate.

(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive până la următoarea revizuire medicală.

(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei.

Art. 45. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au dreptul la pensie de invaliditate pot opta, la deschiderea dreptului de pensie, pentru pensia mai avantajoasă dintre pensia de invaliditate şi pensia de serviciu anticipată sau anticipată parţială, după

caz, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea acestora.

(2) La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.

Art. 46. – (1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.

(2) Casa de pensii sectorială comunică, lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.

SECŢIUNEA a 3-a

Pensia de urmaş

Art. 47. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor dacă susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.

Art. 48. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:

a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;

b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Art. 49. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenite soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.

(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale, şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 51. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 52. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 53. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:

a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;

b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.

(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

a) 50% – pentru un singur urmaş;

b) 75% – pentru 2 urmaşi;

c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Art. 54. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.

Art. 55. – (1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie