Se spune că era odată un pițigoi alcogolic. Zi de zi se îmbăta și zbura aiurea prin pădure, creînd situații de accident. Pînă cînd, într-o zi femel-sa l-a luat și la codat. Așa a apărut, conform unei vechi legende geto-sarmate, pițigoiul codat. Și de atunci e cuminte, drăgălaș și blînd ca mușchiul proaspăt de pe pietre. Cu unul din ei m-am văzut sîmbăta trecută pe malul rîului Ichel.