Pe 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, a înaintat o solicitare formală către Curtea Constituțională a României (CCR). Aceasta solicitare are ca scop sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) printr-o întrebare preliminară în legătură cu reforma pensiilor de serviciu pentru magistrați. Această acțiune subliniază o nouă etapă într-un conflict juridic și politic ce a generat dezbateri intense în sistemul judiciar român.
Solicitarea a fost formulată în contextul în care CCR analiza o obiecție de neconstituționalitate depusă de ÎCCJ, obiectăm asupra legii care vizează modificarea pensiilor speciale. ÎCCJ a cerut CCR să activeze articolul 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, astfel încât să obțină o opinie din partea CJUE în ceea ce privește compatibilitatea noilor reglementări cu dreptul european. Această mișcare evidențiază îngrijorările cu privire la respectarea normelor europene, având în vedere că reforma pensiilor magistraților a stârnit controverse și critici din diferite colțuri ale societății.
Această inițiativă apare într-o perioadă marcată de incertitudine procedurală la CCR. Dezbaterile au fost afectate de amânări frecvente și absența unui judecător, ceea ce a atras atenția asupra nevoii de claritate și stabilitate în procesul decizional. ÎCCJ argumentează că întrebarea preliminară este esențială pentru a verifica dacă măsurile naționale sunt conforme cu cerințele impuse de dreptul Uniunii Europene. Judecătorii susțin că prevederile contestate ar putea încălca principii fundamentale ale dreptului european, principii care stau la baza statutului și independenței agenților judiciare.
Această situație determină CCR să evalueze cu atenție solicitarea ÎCCJ. Acceptarea acesteia ar putea suspenda analiza internă a obiecției de neconstituționalitate și ar putea prelungi astfel procesul reformării pensiilor magistraților. O astfel de întârziere ar putea avea implicații semnificative asupra întregului sistem judiciar, dar și asupra încrederii publicului în instituțiile statului și în forța legislativă.
Dacă CCR decide să transmită întrebarea preliminară către CJUE, acest pas ar putea reprezenta un moment crucial în evoluția reformei pensiilor de serviciu ale magistraților. De asemenea, CJUE ar putea oferi îndrumări importante cu privire la respectarea normelor și principiilor europene, ceea ce ar putea influența nu doar legislația națională, ci și modul în care se desfășoară justiția în România.
Pe scurt, conflictul juridic și politic din jurul pensionării magistraților reflectă tensiuni mai largi între legislația națională și normele europene. Deciziile viitoare ale CCR și CJUE vor avea un impact semnificativ asupra stabilității și integrității sistemului judiciar român. Societatea așteaptă cu interes rezolvarea acestei chestiuni, care nu doar că afectează magistrații, ci și întreaga comunitate.