Situația liberalilor seamănă puțin cu un joc cretin din copilărie. Doi țîngălăi mai șmecheri puneau la cale o glumă sinistră. Strecurau un bolovan într-o minge și căutau un fraier căruia îi ziceau că îi dau bani pentru zece bilete la cinema dacă dă gol de la cîțiva metri. Unul îi așeza mingea la locul de unde trebuia să tragă și-i zicea: Hai, dă-i drumul!Șut!

Hăbăucul se umfla în pene și își lua avînt pentru un șut năpraznic. Trăgea în bolovanul ascuns în minge și urla de dure ca un cățel lovit de un automobil. Joaca era cretină de-a dreptul pentru că au șchiopătat cîțiva copii și putea produce fracturi de gleznă și metatarsiene. Așa și liberalii. Au crezut că dintr-un șut pe net și din cîteva acuzații orchestrate dau un gol cu care egalează și chiar preiau conducerea în confruntarea cu Emilia Șercan. Adică o neutralizează și o desființează pe Emilia Șercan și îngroapă toate demersurile cu plagiatele celor mai iubiți oameni din partid.

APEL către liberali în cazul hărțuirii Emiliei Șercan

Amăgire totală! Scandalul, în loc să se domolească, se amplifică. Cu apariția unui protest semnat de ONG-uri influente, recunoscute internațional, încercarea liberalilor de a scăpa cu doctoratele necontestate, dar și cu Ciucă, Bode și Cîmpeanu pe post de fruntași la rosul ciolanelor se poticnește. S-au încurcat într-o fărădelege. De la o reacție stupidă a polițiștilor și a unora din conducerea PNL de a pune la cale o campanie de compromitere a Emiliei Șercan s-a ajuns la un scandal internațional care atîrnă din ce în ce mai greu la gîtul PNL.

”Astăzi, 17 februarie 2023, se împlinește un an de când jurnalista Emilia Șercan a depus o plângere la poliție cu privire la comiterea unor infracțiuni cibernetice și încălcarea vieții sale private, după ce a descoperit cinci fotografii personale furate, făcute cu aproximativ douăzeci de ani în urmă, care fuseseră publicate pe 34 de site-uri cu conținut pentru adulți. A doua zi, Șercan a constatat că un site din Republica Moldova a publicat un articol care conținea cele cinci poze furate și o captură de ecran a unei conversații pe Facebook Messenger, pe care jurnalista o furnizase poliției române. Un an mai târziu și după mai multe plângeri penale, în niciuna dintre investigații nu au fost identificați fie făptuitorii, fie sursa presupusei scurgeri de informații din cadrul forțelor de poliție, în ciuda solicitărilor repetate din partea organizațiilor pentru libertatea presei și a organismelor europene ca persoanele responsabile să fie trase la răspundere.

În consecință, organizațiile noastre reînnoiesc astăzi apelul către autoritățile române să dea prioritate anchetei și să-i dedice resurse suficiente.

Solicităm ca parchetele să comaseze dosarele pentru a crește eficiența și a accelera cercetările și îndemnăm procurorul general să o primească în audiență pe Emilia Șercan, așa cum a solicitat aceasta în mai multe rânduri. Continuăm să avem serioase îngrijorări cu privire la implicațiile pe care cazul le are pentru libertatea presei în România în sens mai larg, mai ales având în vedere contextul. În ianuarie 2022, Șercan dezvăluise că premierul Nicolae Ciucă și-a plagiat teza de doctorat, după care a primit mai multe amenințări la adresa siguranței sale.

Nu numai că autoritățile române nu au răspuns încă în mod credibil îngrijorărilor legate de lipsa de progres a anchetei, inclusiv după ce experți locali și internaționali au infirmat ipoteza poliției conform căreia scurgerea trebuie să fi avut loc înainte ca jurnalistul să ajungă la secția de poliție, dar Șercan se confruntă acum cu o altă campanie coordonată de calomnie care vizează discreditarea activității ei jurnalistice de interes public, și care pare să fi fost condusă de Partidul Național Liberal (PNL), aflat la guvernare. Campania vine în urma publicării a două articole, în septembrie și noiembrie 2022, în care Șercan a dezvăluit că și fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, membru PNL, și ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode, secretar general al PNL, au plagiat. (….)

Solicităm instituțiilor UE să continue să urmărească îndeaproape cazul și să ia în considerare implicațiile acestuia pentru libertatea presei și statul de drept în România în procedurile relevante la nivel regional. Mai exact, Raportul Comisiei Europene din 2022 privind Statul de Drept consideră intimidarea jurnaliştilor drept o îngrijorare pentru libertatea presei în România. Având în vedere că nu pare să se fi înregistrat niciun progres în investigații și, în contextul noii campanii de discreditare împotriva jurnalistei Emilia Șercan, solicităm Comisiei Europene să se asigure că acest lucru este reflectat în viitoarea publicare a capitolului dedicat României în Raportul privind Statul de Drept 2023, întrucât este o dovadă a lipsei unui angajament adecvat față de libertatea presei asumat de demnitarii români.

Facem apel la autorități și politicieni să demonstreze că respectă angajamentele și obligațiile europene ale României față de libertatea presei, urmărind penal în mod eficient cazul de hărțuire a Emiliei Șercan și condamnând orice campanie de defăimare susținută politic.”

Dacă aș mai fi un fumător pe scena politică, aș cere o pipă bună și o pungă mare cu tutun ca să mă așez pe malul Dîmboviței, exact ca în proverbul chinezesc. Să fumez liniștit și să aștept ziua în care liberalii vor da pe gîrlă măcar ceata care a dirijat această nemernicie.

CORNEL NISTORESCU / http://cotidianul.ro/