Preşedintele francez Emmanuel Macron a lansat joi la Paris un „laborator pentru protecţia copiilor online”, cu participarea unor platforme, organizaţii neguvernamentale şi autorităţi de reglementare, pentru a combate expunerea tot mai mare a minorilor la pornografie pe internet, la hărţuire online sau la violenţă, transmite AFP.

Cu ocazia forumului anual pentru pace de la Paris, Macron ceruse acum un an protejarea copiilor online. La noua ediţie a forumului, el a convocat la Palatul Elysee organizaţii neguvernamentale şi reprezentaţi ai marilor platforme informatice şi ai motoarelor de cercetare, cum ar fi Meta, Microsoft, Google sau TikTok, pentru lansarea „‘Children Online Protection Lab”.

La eveniment au participat şi preşedinţii Argentinei şi Estoniei – Alberto Fermandez, respectiv Alar Karis.

„Spaţiul digital nu poate fi un loc fără legi. Aceasta este lupta pe care am dus-o împotriva terorismului, pe care o ducem împotriva discursurilor de ură online. Asta trebuie să urmărim la nivelul protecţiei copiilor noştri”, a spus Macron la deschiderea mesei rotunde.

Laboratorul, care este „o alianţă între reglementatori, ONG, platforme digitale şi lumea academică”, va trebui să identifice „modalităţile adecvate de reglementare şi de protecţie mai bună a copiilor online”, a arătat şeful statului francez, alături de care se afla soţia sa, Brigitte Macron, mobilizată şi ea pentru această problemă.

Principalele obiective sunt verificarea vârstei utilizatorilor de internet, recunoaşterea minorilor şi protecţia acestora, respectându-se în acelaşi timp viaţa privată şi confidenţialitatea datelor personale, a explicat Macron. Problema cea mai importantă este „difuză şi tot mai gravă”: hărţuirea şi violenţa individuală online, a adăugat el.

Va trebui acţionat „rapid şi coordonat” între platformele digitale pentru retragerea conţinutului intim sau de pornografie infantilă publicate fără acordul minorilor şi al familiilor acestora.

Modelul iniţiativei este Apelul de la Christchurch împotriva extremismului violent online, lansat de Noua Zeelandă şi Franţa după masacrul din 2019, în care au fost ucişi 51 de oameni într-o moschee neozeelandeză.

Imaginile crimelor, difuzate chiar de cel care le comitea, au rămas accesibile online timp de mai multe ore. Apelul a contribuit la reformarea Forumului Mondial al Internetului pentru Combaterea Terorismului (GIFCT), în vederea retragerii mai rapide a imaginilor în momente de criză.

Cotidianul RO